Lista afectiunilor care au risc crescut de deces sau invaliditate prin boala COVID19

Lista afectiunilor care au risc crescut de deces sau invaliditate prin boala COVID19

Va spun din start ca a face o astfel de lista este o aberatie, in conditiile in care problema principala pare sa fie reactia imuna exagerata a organismului si coagularea diseminata, care pot aparea la ORICINE, la ORICE VARSTA, daca se indeplinesc conditiile de prag.

Am vazut la inceputul pandemiei cazuri de pacienti FARA comorbiditati, oameni tineri, care au murit in urma pneumoniei COVID1 agravate brusc dupa o perioada de ameliorare, precum si o serie de pacienti varstnici cu TOATE morbiditatile, inclusiv cardiologi, care ar ti trebuit sa moara dupa toate socotelile.

Deci lista afectiunilor care au risc crescut de deces sau invaliditate prin boala COVID19 este pertinenta si daca ar contine o singura specificare: om viu fara anticorpi IgG.

Da, oamenii care au comorbiditati au risc mai mare, dar asta nu inseamna ca cei care nu au comorbiditati sunt in afara riscului sau ca riscul ar fi neglijabil. Da, mor de gripa 3% /an si de COVID 1.6%/an dar cifrele NU INSEAMNA NIMIC pentru evaluarea riscului individual sau pentru letalitate, mai ales ca e vorba de o boala inalt contagioasa, cu susceptibilitate inalta si mutagenicitate inalta (am uitat ceva?). In asemenea situatii primeaza logica epidemiologica adica IZOLAREA (la fel e si in cazul sistemelor informatice cu protectia fata de virusi), tocmai pentru ca se transmit… viral.

La fel, la inceputul pandemiei (astia sunt tampiti?!) OMS si MS din mai toate statele au recomandat SA NU POARTE LUMEA MASCA (fix ca in filmul CONTAGION), fiindca pasamite mastile sunt ineficiente.

Da, eficienta mastilor variaza de la 25% la cele medicale, pana la 65% la cele chirurgicale si pana la 95% pentru mastile tip  N95, dar asta nu inseamna ca orice fel de masca nu ar face viata grea virusului. Da, nimeni nu are filtru HEPA la masina, deci nu esti protejat daca ai ventilatia pornita asa ca te bazezi doar pe dilutia in atmosfera, ca oricare muritor de rand – asta-i viata; dar sa nu porti masca cand poti s-o faci, e o prostie.

In medicina o afirmatie care e valabila intr-un sens, daca o intorci invers NU MAI E MUSAI VALABILA.

Informatii din martie 2020:

Aceste persoane au un risc mai mare de a dezvolta complicatii sau chiar de a deceda, daca se infecteaza cu noul coronavirus, rata de fatalitate in randul persoanelor cu diabet, boli de inima, boli pulmonare si boli renale diagnosticate cu COVID-19 a fost mai mare. Conform datelor raportate, s-a inregistrat un numar mai mare de decese in randul pacientilor cu boli cronice diagnosticati cu COVID-19 in comparatie cu persoanele infectate, dar care nu sufereau de boli cronice.

Un buletin informativ al Colegiului American de Cardiologie atrage atentia ca informatiile publicate pana acum de Centrul de Control al Bolilor din China sugereaza ca intre un sfert si jumatate dintre pacientii cu boala COVID-19 diagnosticata aveau boli pre-existente (boli de care sufereau inainte sa se imbolnaveasca cu infectia COVID-19). Inrautatirea starii de sanatate a pacientilor cu boli cronice preexistente pare sa aiba legatura cu nivelul mare al inflamatiei (raspunsul organismului la infectia cu noul coronavirus) care afecteaza in primul rand plamanii, dar poate sa afecteze si alte organe.

De asemenea, persoanele care sufera de astm este posibil sa aiba un risc mai mare de a dezvolta complicatii, daca se infecteaza cu noul coronvirus.

Intr-un raport despre evolutia a 138 de pacienti spitalizati din cauza infectiei COVID-19, s-a evidentiat ca aproximativ 16,7% dintre pacienti au dezvoltat aritmie, iar 7,2% au avut o suferinta cardiaca acuta sau cronica.

Bolile de inima, hipertensiunea arteriala si diabetul au fost cele mai frecvente boli cronice pre-existente la pacientii cu infectia COVID-19 care au necesitat internare si au dezvoltat complicatii. S-a emis ipoteza ca virusul SARS-CoV-2 are afinitate mai mare pentru celulele care captusesc plamanii, intestinul, rinichii si vasele sangvine, deoarece aceste celule au receptori pentru o enzima numita ACE2, iar virusul se leaga de receptorii respectivi. Aceasta ipoteza nu s-a confirmat statistic, afinitatea pentru aceste situatii fiind justificata mai degraba prin ceilalti factori de risc cardiovasculari. La persoanele care urmeaza tratament antihipertensiv cu substante care inhiba actiunea enzimei ACE2 (inhibitori de angiotensina) ar putea exista o posibilitatea mai mare ca virusul sa se lege de receptorii respectivi, care sunt liberi. Chiar daca aceasta ipoteza nu este confirmata inca prin rezultatele unor studii stiintifice, medicii recomanda masuri de precautie pentru aceste persoane. Pentru ca asa e logic si corect, ca sa-i protejezi.

La risc de complicatii se afla teoretic si persoanele care urmeaza un tratament imunosupresor, de exemplu persoanele care umeaza tratament cu doze mari de corticosteroizi, sau cu substante imonosubpresoare biologice, cu metotrexat, pentru diferite boli autoimune (poliartrita reumatoida, lupus eritematos sistemic, sclerodermie, vasculite sistemice) sau pentru ca au suferit un transplant. Mai multe societati ale medicilor din Statele Unite si Australia au atras atentia asupra posibilitatii mai mari ca aceste persoane cu sistem imun compromis sau subpresat sa fie afectate de COVID-19.

Astfel, este important ca persoanele cu varste peste 60 de ani sau cele cu boli cronice sa isi ia masuri suplimentare de precautie, fara ca aceste persoane sau masuri sa fie pana acum nominalizate in vreun act legislativ din cate stiu eu (n.t.)

Persoanele cu o boala maligna au risc mai mare de infectie COVID-19?

Pacientii cu cancer, in general, sunt mai susceptibili la infectii, datorita organismului imunocompromis de tumori si tratamentele antitumorale si imunosupresoare, avand in vedere ca acestea slabesc sistemul imunitar. Deocamdata nu se stie cu exactitate daca pacientii cu cancer gastro-intestinal sunt mai susceptibili la infectia cu noul coronavirus (SARS-CoV-2) decat persoanele sanatoase, totusi, o analiza recenta din China a aratat ca 18 (1%) din 1.590 de cazuri de infectie COVID-19 au avut antecedente de cancer. Dintre aceste 18 cazuri, trei au avut antecedente de cancer colorectal (un adenocarcinom tubular colonic, un carcinom rectal si un carcinom colorectal).

S-a observat ca pacientii cu infectia COVID-19 si cancer au un risc mai mare de complicatii severe, fara a se cuantifica valoarea de probabilitate si gradul de relevanta. Pe baza acestor date, au fost doar propuse mai multe strategii, cum ar fi amanarea intentionata a chimioterapiei adjuvante sau chirurgiei, masuri mai puternice de protectie personala si supraveghere sau tratament mai intens.

Persoanele cu risc mare de infectie COVID-19 trebuie sa se protejeze mai mult!

Persoanele cu risc mai mare de o forma severa a infectiei COVID-19 din cauza varstei sau din cauza faptului ca au deja o boala cronica ar trebui  sa isi ia toate masurile necesare pentru a-si reduce riscul de imbolnavire. Cel putin asa sustin expertii Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii si reprezentantii Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).

Conform Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor (CDC – Centers for Disease Control and Prevention) din Statele Unite, adultii care sufera deja de anumite afectiuni, indiferent de varsta, au un risc crescut de a face o forma severa de COVID-19, adica de a fi internati, de a fi tratati in sectia de Terapie Intensiva, de a fi intubati sau ventilati mecanic sau de a deceda.

COVID-19 este o boala noua, despre care continuu se afla informatii si dovezi ca urmare a studiilor si experientei clinice.

In prezent, se cunoaste ca urmatoarele boli cardiovasculare sau mai degraba factorii de risc pentru bolile cardiovasculare reprezinta un risc crescut in cazul adultilor de orice varsta pentru a face o forma severa de COVID-19:

  • Insuficienta cardiaca cronica
  • Cardiopatie ischemica (sau boala coronariana)
  • Cardiomiopatiile
  • Obezitatea: cu IMC > 30 sau < 40 kg/m2 la barbati
  • Obezitate morbida: IMC > 40 kg/m2
  • Diabet zaharat tip II
  • Fumatul

Pe baza a ceea ce se cunoaste in acest moment, adultii de orice varsta cu urmatoarele afectiuni ar putea avea un risc crescut de a face o forma severa de COVID-19:

  • Hipertensiune arteriala (HTA)
  • Suprapondali IMC > 25 <30 kg/m2

IMPORTANT:

Infarctul miocardic (atacul de cord) si accidentul vascular cerebral (AVC) in timpul pandemiei raman urgente medicale de grad I (prezentare in maxim o ora)

Daca ai unul dintre aceste simptome, suna imediat la 112! Chiar si in timpul pandemiei nu trebuie sa intarzii sa ceri ajutor medical specializat. Fiecare minut conteaza. Spitalele vor face tot ce este posibil sa fii tratat in sectii separate, intr-un mediu sigur.

Infarct de miocard:

  • Inrautatirea durerii de piept
  • Palpitatii
  • Dificultate in respiratie
  • Ameteala

Accident vascular cerebral:

  • Asimetrie faciala
  • Slabiciune la nivelul mainii
  • Dificultate in a vorbi

Cele mai frecvente intrebari despre COVID-19 si bolile de inima

Societatea Europeana de Cardiologie a raspuns la o serie de intrebari pe care pacientii cu boli de inima le au in contextul pandemiei actuale.

1. Sufar de boala de inima. Am un risc mai mare de a ma infecta cu virusul care determina COVID-19 comparativ cu altcineva care nu are o afectiune cardiaca?

Nu. Oricine se poate infecta. Cu toate acestea, persoanele cu boala de inima sunt mai susceptibile de a avea simptome ale infectiei sau de a avea o forma mai severa de boala.

Pana in prezent, majoritatea persoanelor care au COVID-19 au o infectie virala usoara, care se manifesta cu dureri in gat, tuse, dureri musculare si febra. 5% vor face pneumonie (o infectie a plamanilor). Pana in prezent, nu exista dovezi ca persoanele cu afectiuni cardiace au un risc mai mare de a face pneumonie in cadrul COVID-19, dar este foarte probabil, deoarece la acestia pneumonia este mai frecventa in cadrul altor infectii virale, cum ar fi gripa.

2. Riscul de a dezvolta simptome severe de COVID-19 este similar pentru toti pacientii cu afectiuni cardiace sau exista diferente?

Mecanismul infectarii este acelasi pentru toate persoanele. Virusul este transmis prin aer prin picaturile respiratorii de la o persoana infectata care tuseste, stranuta sau vorbeste. De asemenea, virusul poate fi transmis prin atingerea suprafetelor contaminate deoarece poate supravietui cateva ore sau chiar zile pe suprafete precum mese sau manerele usilor.

Odata ce virusul intra in organism, acesta afecteaza direct plamanul si declanseaza un raspuns inflamator, ceea ce poate avea un efect agresiv asupra inimii prin doua modalitati: in primul rand, infectarea plamanilor determina scaderea nivelul de oxigen din sange si, in al doilea rand, inflamatia are un efect direct asupra scaderii tensiunii arteriale. Urmarea acestor efecte este faptul ca inima trebuie sa se contracte mai mult si mai repede pentru a furniza oxigen organelor majore.

In mod special, urmatorii pacienti au un risc crescut:

  • Persoanele imunodeprimate, cum ar fi pacientii cu transplant, pacientii cu cancer care fac chimioterapie sau radioterapie extinsa, pacientii cu leucemie sau limfom si care au boli de inima, au teoretic, cel mai mare risc de a se infecta si de fi sever afectati de efectele infectiei cu acest virus
  • Alte grupuri de pacienti cu risc crescut sunt persoanele varstnice si fragile, precum si femeile insarcinate cu boli cardiovasculare preexistente
  • Persoanele cu afectiuni cardiace, cum ar fi insuficienta cardiaca, cardiomiopatia dilatativa, formele  avansate de cardiomiopatie ventriculara dreapta cu tulburari de ritm si pacientii cu bolile cardiace congenitale cianotice prezinta un risc crescut
  • Pacientii cu forma obstructiva de cardiomiopatie hipertrofica pot fi, de asemenea, incadrati in aceeasi categorie de risc crescut

Nu exista dovezi ca virusul afecteaza dispozitivele implantate, cum ar fi stimulatoarele cardiace si defibrilatoarele sau ca ar cauza endocardita infectioasa la cei cu valvulopatii.

3. Am fibrilatie atriala – am un risc mai mare de a ma infecta cu noul coronavirus?

Fibrilatia atriala nu creste riscul de a te infecta. Cu toate acestea, multi pacienti cu fibrilatie atriala sunt mai in varsta si au alte afectiuni, cum ar fi insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala si diabet, care ii  predispun la a face o forma mai severa de COVID-19, daca se infecteaza.

Toti pacientii sunt sfatuiti sa respecte toate masurile generale de preventie, cum ar fi distantarea sociala (cel putin 1.5-2 m), spalarea frecventa a mainilor timp de 20 de secunde cu apa si sapun si purtarea mastilor in public.

4. Am citit ca noul coronavirus poate cauza probleme cardiace cum ar fi atacul de cord sau aritmii. Este adevarat?

Din cauza raspunsului inflamator produs de prezenta virusului, exista teoretic riscul ca infectia virala sa provoace ruperea placilor aterosclerotice (placi de aterom) la nivelul arterelor coronariene, ceea ce ar putea determina un infarct miocardic (atac de cord). Daca ai un disconfort sever in piept (angina pectorala) in acelasi timp in care ai simptome de COVID-19, suna imediat la 112!

Un raspuns inflamator sever ar putea agrava o tulburare de ritm sau chiar declansa o fibrilatie atriala la unii pacienti. Inflamatia acuta poate agrava atat functia inimii, cat si pe cea renala.

Cu toate acestea, nu poti face nimic pentru a preveni aceste complicatii. Urmeaza strict recomandarile pentru a preveni infectarea, cum ar fi distantarea sociala sau chiar mai bine, auto-izolarea, spalarea frecventa a mainilor, etc.

5. Pacientii cu boala de inima care sufera si de diabet si/sau hipertensiune arteriala prezinta un risc mai mare?

Informatiile din China, unde a aparut boala, indica faptul ca o proportie semnificativa de pacienti care au decedat sau care au facut o forma severa de COVID-19 au avut comorbiditati precum diabet si hipertensiune arteriala. Nu se cunoaste exact ce semnificatie are aceasta observatie. Este posibil ca ambele afectiuni – hipertensiunea arteriala si diabetul zaharat – sa fie boli frecvente in populatia generala, si cu atat mai mult in grupa de varsta peste 70 de ani, la care mortalitatea prin COVID-19 este cea mai mare.

A existat un articol care a evidentiat o legatura intre aceasta observatie si utilizarea anumitor medicamente – inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA) si blocanti ai receptorilor angiotensinei II, care sunt medicamente frecvent utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale. Este important sa se sublinieze faptul ca aceasta a fost doar o idee teoretica ce nu a fost inca sustinuta de dovezi stiintifice. Societati medicale importante cum sunt Societatea Europeana de Cardiologie, Societatea Britanica de Cardiologie si Asociatia Americana a Inimii recomanda continuarea acestor medicamente (ale caror efecte benefice sunt bine cunoscute) in timp ce se monitorizeaza evolutia bolii COVID-19 la pacientii cu hipertensiune arteriala si diabet.

6. Exista informatii ca boala COVID-19 poate induce miocardita sau pericardita. Daca am avut in trecut miocardita/pericardita, sunt mai vulnerabil sa fac din nou aceasta complicatie?

Nu exista dovezi ca o persoana care a avut in trecut miocardita sau pericardita are un risc mai mare de a face aceasta complicatie daca are COVID-19. Se stie ca anumite forme de miocardita pot recidiva. Pana in prezent, nu exista dovezi ca noul coronavirus poate infecta direct inima. Cu toate acestea, raspunsul inflamator acut cauzat de infectie poate deteriora functia cardiaca si exacerba simptomele la pacientii cu insuficienta cardiaca.

7. Pacientii cu boala de inima au un risc crescut de a muri din cauza COVID-19?

Pana in prezent, varsta inaintata si prezenta unor afectiuni asociate – inclusiv boli cardiace – sunt factori de risc pentru deces. Cu toate acestea, este important sa retii ca majoritatea pacientilor, inclusiv cei cu boli cardiace, au facut forme usoare de boala si s-au vindecat complet.

8. Stiu ca nu ar trebui sa merg la spital daca cred ca sunt infectat, dar cand ar trebui sa sun la 112 tinand cont ca am o afectiune cardiaca preexistenta?

Daca crezi ca ai fost infectat cu virusul care determina COVID-19, evalueaza daca poti sa-ti tratezi simptomele ramand acasa. Febra poate fi tratata cu paracetamol. Important: Daca nu te simti confortabil in a gestiona simptomele acasa si mai ales daca ai dificultate in respiratie, solicita ajutor medical.

Exista mesaje, in special pe retelele de socializare, care sugereaza ca medicamente precum ibuprofenul (asa-numitele medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sau AINS) utilizate pentru a scadea febra si trata durerea ar putea agrava COVID-19. Pe baza informatiilor disponibile in prezent, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Agentia Europeana pentru Medicamente (EMA) nu fac recomandari impotriva utilizarii ibuprofenului deoarece nu exista, in acest moment, dovezi stiintifice care sa stabileasca o legatura intre ibuprofen si agravarea COVID-19. Daca ai dubii, discuta cu medicul de familie care medicamente sunt sigure pentru a trata febra si/sau durerea in cazul tau.

9. Exista alte masuri suplimentare pe care ar trebui sa le iau pentru a limita riscul de a ma imbolnavi, in special pentru ca am o boala de inima preexistenta?

Daca ai o boala de inima, urmatoarele recomandari sunt importante:

  • Evita persoanele bolnave
  • Pastreaza o distanta de cel putin doi metri fata de alte persoane ori de cate ori este posibil si poarta masca
  • Spala-te bine pe maini cu apa si sapun timp de cel putin 20 de secunde
  • Evita sa-ti atingi ochii, nasul si gura
  • Curata cu dezinfectant suprafetele pe care le atingi frecvent, cum ar fi clantele usii, manerele, intrerupatoarele sau volanul
  • Ramai in casa cat mai mult posibil, inclusiv lucreaza de acasa, daca acest lucru este posibil
  • Daca ai simptome  –  febra (temperatura >/= 37,8°C) si tuse –  ar trebui sa te autoizolezi in casa

Surse de informatie:
www.cdc.gov
COVID-19 and Heart Patients (Q&A), European Society of Cardiology

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer

Daniel Ganea
Vino cu mine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

 ConsultatiiLaDomiciliu.ro