Alimentatia sugarului – Ghid complet – Unde greseste mama?

Alimentatia sugarului – Ghid complet – Unde greseste mama?

.
Continuare:
.

Componeţa alimentelor de diversificare

Am expus mai sus componentele nutritive principale ale hranei de orice fel (proteine, glucide, grăsimi, energie), precum şi influenţa pe care o exercită asupra frecvenţei alimentării cantitatea de lapte matern consumat sau densitatea energetică a alimentelor complementare. Pentru a forma o raţie alimentară adecvată necesităţilor şi psibilităţilor digestive ale copilului sugar este nevoie de ţinut cont:
1. de densitatea energetică a hranei complementare şi frecvenţa alimentării depinde faptul, în ce măsură copilul îşi va acoperi nevoile sale de energie şi substanţe nutritive;
2. de bodiponibilitatea produsului sau a substanţei, care determină ce cantitate de substanţă va fi asimilată de facto.

Diversificarea trebuie să întrunească următoarele caracteristici:

– să fie bogată în energie, proteine, micronutrienţi şi
– să aibă o consistenţă, care îi va permite copilului să o consume mai uşor.

Densitatea energetică a hranei diversificate poate fi îmbogăţită prin adăugare de ulei vegetal, unt sau margarină, dar acestea, la rândul lor, vor micşora densitatea proteinelor şi micronutrienţilor. Din acestă cauză este recomandabil în acest scop de a adăuga în complement( mai cu seamă cel bogat în amidon) a laptelui( lapte matern, amestec lactat adaptat sau puţin lapte de vaci sau amestec acidofil), care îmbunătăţesc calitatea proteinelor şi densitatea ingredientelor nutritive esenţiale. Biodisponibilitatea şi densitatea substanţelor nutritive la unitatea de energie este diferită în funcţie de produs. Astfel, produsele de origine animală la o unitate de energie conţin aşa substanţe ca vitamina A, D, E, B2, B12, Ca, Zn în cantitate mai mare.

Conţinutul de fier în unele produse (ficat, carne, peşte) este înalt, iar în altele (laptele şi produsele lactate) – jos. Totodată vitaminele B 1, B 6, C, acidul folic se conţin în cantităţi mai mari în produsele vegetale, iar unele din ele, ca boboasele şi porumbul, sunt bogate şi în fier. În general biodisponibilitatea mineralelor din produsele vegetale este mai joasă ca în cele de origine animală.
Raţia alimentară cu biodisponibilitate mare conţine produse variate , conţinând antităţi importante de boboase , produse bogate în vitamina C şi puţină carne sau peşte. Raţia alimentară cu biodisponibilitate scăzută a substanţelor nutritive este compusă de obicei din cereale, boboase, legume-rădăcini (morcov, sfeclă etc.), cu cantităţi foarte mici de carne, peşte sau produse bogate în vitamina C.

Recomandari practice pentru întroducerea diversificarii

Principalele etape de tranziţie de la alimentarea copilului cu lapte matern la alimentarea lui cu hrană din masa familiei. Aceste etape constituie un proces neintrerupt, iar trecerea de la unul la altul se face treptat, dar relativ repede . Este raţionalca de fiecare dată să se ia în consideraţie particulărităţile individuale ale copilului în ceea ce priveşte dezvoltarea şi pregătirea lui către alimentaţia complementară, deci nu se neglijează posibilitatea alcătuirii unor scheme individuale de întroducere a hranei complementare.

Cronologia orientativă şi cantitatea alimentelor complementare

Cronologia orientativă şi cantitatea alimentelor complementare

(click pentru a mari)

 

Vezi continuarea pe pagina urmatoare.

Daniel Ganea
Vino cu mine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

eighteen − 13 =

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ConsultatiiLaDomiciliu.ro
Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com