Cuvintele au putere – Cum sa vorbim despre noul coronavirus

08
aprilie
2020

Deși a izbucnit în China la finalul anului trecut, epidemia provocată de noul coronavirus(COVID-19) s-a extins la nivel mondial, devenind o pandemie. Noul coronavirus poate infecta pe oricine, indiferent de naționalitate, etnie, gen, religie sau vârstă. OMS recomandă să ne alegem cuvintele când vorbim cu alți oameni despre coronavirusul actual, în timp ce ne recomandă să nu purtăm mască decât dacă suntem în contact cu oameni bolnavi. Dar de unde să știm noi cine e bolnav, când o să strănute, sau pe unde a strănutat recent?! Pe bune? Si sunt epidemiologi…

Este normal să fii îngrijorat de coronavirus, dar frica înrăutățește situația. Cuvintele pe care le folosim sunt foarte importante și uneori putem duce mai departe mesaje false, care pot face rău oamenilor sau unor comunități întregi (de exemplu, pot fi persoane care pot refuza testarea, de frică să nu mai fie primite acasă sau în comunitatea lor).

Cel mai important e să verifici mereu informațiile pe care le primești, ca să fii sigur/ă că sunt corecte. În cazul COVID 19, informațiile verificate despre prevenție, transmitere, tratare, zone de risc și număr de cazuri vin de la Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică și Organizația Mondială a Sănătății.

Cuvintele au putere

Chiar dacă impactul emoțional nu e chiar atât de mare ca la SIDA, și fără legătură cu structura sa (coronavirusul SARS-CovID19-2 este o rudă din aceeași familie cu HIV), medicul în raport cu pacientul și aparținătorii, și respectiv adultul în raport cu pacientul sau cu copilul, trebuie să aibă o atitudine calmă și suportivă. Pentru asta trebuie să cunoști, să te informezi din surse corecte.

Iată cum să discuți cu copiii, cu membrii familiei, cu prietenii sau colegii, pentru a evita stigmatizarea unor categorii de persoane:

Vorbește deschis despre boala provocată de noul coronavirus (COVID-19). Atunci când copilul tău te întreabă, nu evita discuția, ci povestește-i, pe înțelesul lui, ce efecte are virusul și cum se poate proteja. Pune accent pe virus, nu pe oamenii care îl poartă.

Nu asocia unele locuri sau etnii cu această boală. Ține minte: virusurile nu afectează doar anumite populații, etnii sau rase. O persoană de origine asiatică nu e purtătoare a virusului doar din cauza originii sale.

Vorbește despre „oameni care au COVID-19”, „oameni care sunt tratați de COVID-19”, „oameni care se recuperează după COVID-19” sau „oameni care au decedat după ce s-au îmbolnăvit de COVID-19”.

Nu spune despre oamenii bolnavi că sunt „victime” sau „cazuri de COVID-19”.S pune despre oamenii afectați că „au luat” sau „au contractat” COVID-19.

Nu vorbi de oameni „care transmit COVID-19”, care „îi infectează pe alții” sau „împrăștie virusul”, acest lucru putând sugera că unii transmit intenționat infecția sau că sunt vinovați că s-au îmbolnăvit.

Vorbește despre riscurile și efectele COVID-19, bazându-te doar pe informații sigure, verificate și pe cele mai recente indicații medicale oficiale.

Nu repeta sau răspândi zvonuri neconfirmate, evitând să folosești cuvinte care pot genera teamă, cum ar fi „plagă”, „apocalipsă” etc.

Folosește un limbaj pozitiv și pune accentul pe importanța măsurilor de prevenție eficiente, inclusiv cele de igienă. Pentru cei mai mulți, este vorba de o boală pe care o pot depăși dacă respectăm regulile simple care ne pot proteja pe noi, pe cei dragi, inclusiv pe cei mai vulnerabili.

Dacă o persoană poartă o mască, nu înseamnă că este și bolnavă. Deși purtarea măștilor este recomandată în special persoanelor care au simptome de răceală, pentru a-i proteja pe ceilalți, unii oameni o folosesc pentru a avea un sentiment de siguranță. Sau pentru a se feri de polen sau de poluarea aerului.

Cuvintele sunt vorbe, or fi importante

Dar nu vă luați după ei, purtați o eșarfă, un fular sau o mască când ieșiți pe stradă, că nu se știe câți virioni și sub ce formă veți întâlni.

Paza bună trece primejdia rea. Am arătat aici de ce orice mască este mai bună decât fără mască. Virusul este mic, dar nu rezistă dacă se usucă, sau îl bate soarele. Și nu stă mult în aer dacă afară e foarte uscat sau foarte umed. Când e foarte uscat, e mai probabil ca picăturile Pflugge să persiste în aer ceva mai mult, când e umed afară picătura va condensa vaporii și împreună vor face o picătură mai mare care va cădea jos, deci nu va fi inspirată, ci purtată de colo-colo pe tălpi. Și nu multă vreme, fiindcă virusul nu rezistă mult timp în afara unei celule, deci e puțin probabil să se usuce și să o inspiri de pe un fir de praf. Limpede?

Despre
Ultimele Postari

Vino cu mine

Daniel Ganea

Medic la ConsultatiiLaDomiciliu.ro

"Prin site-ul ConsultatiiLaDomiciliu.ro vreau să fiu mai aproape de pacienții mei."
Dr. Daniel Ganea este "Doctorul tău", Medic Specialist Medic de familie, medic rezident cardiologie, cu Competență în Ecografie și a scris numeroase articole pentru pacienți.
A început cariera ca medic specialist în 2009 în Urgență, a lucrat și pe Ambulanță, aflând ce-și doresc de la medic pacienții care solicită online consultații medicale cu medic specialist la domiciliu. Astfel a aparut ConsultatiiLaDomiciliu.ro

Programează consultație
"Cine te poate sfatui mai bine decat medicul, specialist in domeniul lui?"

Vino cu mine

Ultimele postari ale lui Daniel Ganea (vezi toate)