Asa cum am aratat intr-un articol mai vechi „Unde ajung datele tale medicale prin internet„, nu exista nicio lege sau mai precis niciun mijloc eficient de a impiedica vanzarea sau transmiterea datelor tale catre terte parti, pentru varii motive.
Iar anonimizarea datelor inainte de a le face disponibile pentru „prelucrare statistica”, desi este o incercare de pastrare a confidentialitatii, devine o iluzie in cazul informatiilor provenind din descifrarea ADN (analiza codului genetic).
Ca si in cazul unui cod matriceal, informatia initiala – identitatea individului – poate fi restaurata chiar daca este disponibila doar o parte din matrice. Standardul QR se lauda ca se poate multumi cu un procent de pana la 70% din imaginea initiala. Va dati seama ce inseamna asta in cazul informatiei continute in ADN-ul nostru?
Cantitatea de informatie a genomului uman este de ~200Gb (Giga Bytes, 10^6 bytes), din care specific individului sunt ~125Mb. Dar genomul este in esenta holografic, nu are „zone” de informatie generala specifica speciei si zone de informatie individuala, ceea ce inseamna ca informatia individuala este raspandita in intregul cod, iar daca este pierduta o parte din cei 200Gb, inca individul poate fi recunoscut/individualizat/identificat.
E similar cu o cautare pe Google, vei avea mai multe sanse daca cauti intre „” fragmente de text cunoscute. Este o iluzie ca datele ADN pot fi anonimizate. DATELE ADN NU POT FI ANONIMIZATE, tocmai fiindca sunt stocate HOLOGRAFIC in cei ~200Gb. Si REDUNDANT – adica aceeasi informatie in mai multe locuri, asa cum a incercat systemul RAID cu hard disk-urile..
Problema reala incepe cand alti agenti decat medicul tau au acces la aceste informatii. Noi ca medici suntem invatati/constientizati/controlati/limitati/verificati de codul deontologic, de credinta proprie in vocatia noastra, de higher purpose, de Legea 95/2006, de normele GMC etc, etc dar cand in joc intra firmele de medicamente si mai ales cele de asigurari medicale si de viata, e o problema.
Legislatia americana a limitat vanzarea informatiilor medicale/ADN doar catre companiile de asigurari de sanatate. Insa petru o suma care poate varia de la $60 la cateva sute de USD, alte companii cum sunt cele de asigurari de viata sau in fapt orice angajator, pot accesa aceste date de la companiile care se ocupa de DATA MINING (culese de la cetateni atat prin programe de „identificare a strabunilor” cat mai ales printr-o lege care permite companiilor sa vanda datele medicale si DNA ale angajatilor).
Sunt deja cativa ani de cand secventierea ADN a devenit disponibila publicului si de cand descifrarea in intregime a genomului uman permite analiza caracteristicilor individului. Ba inca au aparut si programe/discutii/scandaluri despre „copii la comanda„, ceea ce inseamna ca deja exista metode de a interveni asupra genomului mamiferelor fara a-l corupe iremediabil incat fiinta rezultata sa fie totusi viabila.
Interventia asupra genomului e o procedura accesibila de cateva decenii, in domeniul farmaceutic, al producerii medicamentelor de sinteza (o drojdie este programata sa produca o proteina/substanta care altfel ar fi foarte scump de produs sau cules din natura). Dar evolutia constanta in virologia genetica, avand la baza interese militare (a se vedea discutiile privind ebola si varul ei inca si mai vorace), au deschis posibilitatea tehnica de a modifica genomul.
Modificarea genetica este mult mai complexa decat simpla clonare a unei oi, care nu e mult diferita de clonarea umana. Desigur, este mai usor sa demontezi o masina decat sa o faci la loc si sa mai si mearga, mai ales daca are 10^10 piese, dar cu siguranta practica de 30 de ani da rezultate care incep timid sa devina publice. Si nu in avantajul omului de rand.
Dr. Daniel Ganea este "Doctorul tău", Medic Specialist Medic de familie, medic rezident cardiologie, cu Competență în Ecografie și a scris numeroase articole pentru pacienți.
A început cariera ca medic specialist în 2009 în Urgență, a lucrat și pe Ambulanță, aflând ce-și doresc de la medic pacienții care solicită online consultații medicale cu medic specialist la domiciliu. Astfel a aparut ConsultatiiLaDomiciliu.ro
Programează consultație
"Cine te poate sfatui mai bine decat medicul, specialist in domeniul lui?"
- Top 10 motive pentru care ar trebui să renunți la televizor - ianuarie 24, 2025
- Cat costa Analize Medicale la domiciliu ALERGENI? - ianuarie 23, 2025
- Cat costa Analize Medicale la domiciliu pentru copii? - ianuarie 22, 2025
Ce spun pacientii:
Cum programez?
0760-777-321
taxabil după 5 minute
Accept termenii și condițiile
click pentru a-i citi

Fii la curent
Articole recente
- Top 10 motive pentru care ar trebui să renunți la televizor
- Cat costa Analize Medicale la domiciliu ALERGENI?
- Cat costa Analize Medicale la domiciliu pentru copii?
- Activitatea ingavirinului asupra virusurilor respiratorii umane în experimente in vivo
- Un studiu recent arata atrofia cerebrala post COVID
- Ficocianinele si cum te scot ele din necazul alimentatiei moderne
- Durerea acută de umăr și implicațiile sale
- Masurarea sistematică a acidului formic urinar ca un nou biomarker pentru boala Alzheimer
- Vapingul e legat de un risc mai mare de vedere încețoșată și dureri oculare (uveită)
- Medicamentul Certebrolysin, o nouă opțiune pentru afaziadin accident vascular cerebral?
- Tusea cronică la copii: identificarea cauzelor frecvente și mai puțin frecvente
Comunitatea pe Facebook
Cele mai citite articole
- Top 10 motive pentru care ar trebui să renunți la televizor
- Cat costa Analize Medicale la domiciliu ALERGENI?
- Cat costa Analize Medicale la domiciliu pentru copii?
- Activitatea ingavirinului asupra virusurilor respiratorii umane în experimente in vivo
- Un studiu recent arata atrofia cerebrala post COVID
- Ficocianinele si cum te scot ele din necazul alimentatiei moderne
- Durerea acută de umăr și implicațiile sale
- Masurarea sistematică a acidului formic urinar ca un nou biomarker pentru boala Alzheimer
- Vapingul e legat de un risc mai mare de vedere încețoșată și dureri oculare (uveită)
- Medicamentul Certebrolysin, o nouă opțiune pentru afaziadin accident vascular cerebral?