Diabetul de tip 2 este reversibil, dar noi il cauzam

Diabetul de tip 2 este reversibil, dar noi il cauzam

Diabetul de tip 2 este reversibil, dar noi il cauzam

Timp de citire estimat: 4 minut(e)

 

Majoritatea medicilor știu deja că diabetul de tip 2 este reversibil, dar ceea ce abia acum începe lumea științifică să priceapă e cum noi îl cauzăm prin alimentație neadecvată. Tocmai am fost la dentist in București, o colegă de liceu și de pasiune (sănătatea), care mi-a amintit că practic oamenii preistorici nu prea aveau carii. Când am citit eu depre chestia asta în urmă cu mulți ani, ipoteza/justificarea cercetătorilor/paradigma acceptată era că ăia nu traiau mult și nu aveau timp sa facă. Asta e BS, că în ziua de azi TOTI copiii au carii, în ciuda (unii zic că din cauza) fluorizării și iodizării apei de la robinet. Colega mea mi-a mai spus că zahărul rafinat obținut din sfeclă sau trestie de zahăr, în combinație cu ciupercile, în secial cu candida și cu nu-mai-știu-ce bacterie care trăiește în gura noastră (că sunt o puzderie), crează un mediu MULT mai acid decăt poate tolera smalțul, producând în mod firesc demineralizarea, fragilizarea și deteriorarea prematură a dinților lui Homo sapiens sapiens… care nu știe că nu știe. Așa că puneți mâna și clătiți gura după ce mancați zahăruri, sau și mai bine (cum veți vedea mai jos) evitați-le cu totul.

Am citit mai demult despre un medic diabetolog canadian bolnav de Diabet zaharat de tip 2, care spunea că a cercetat (pe el însuși, deși principiile „științifice” nu permit așa ceva – uitați-vă ce i-au făcut lui Hahneman) evoluția insulinemiei (insulina din sânge) în timpul zilei, în funcție de alimentație. Astfel a remarcat că insulina (INSULINA, nu glicemia) atingea cote uriașe după ce manca carbohidrați (dulciuri sau cereale, cartofi). Asta se intampla în urmă cu vreo 30 de ani. În ultimii 2 ani s-au făcut cercetări sistematizate, științifice, randomizate (deci oarecum mai credibile) asupra rolului și comportamentului insulinei și mai ales a receptorilor acesteia de la nivelul țesuturilor și s-a pus la punct un tratament foarte eficient (față de Glucobay sau de Sioforul importat din Bulgaria) pe baza acestor descoperiri.

Dovezile și discuțiile sunt totuși inconcludente deocamdată: există dovezi că lactatele nedegresate, prin grasimile saturate ar produce sau ar favoriza fenomenul de rezistență la insulină, dar și dovezi că grasimile în general, prin faptul că se digeră mai greu decât proteinele și nu cresc mai deloc nivelul de insulină din sânge, ar favoriza refacerea organismului după dezvoltarea fenomenului de rezistență la insulină, cu reversia temporara (dependentă de alimentație) a diabetului zaharat de tip II.

În filmulețul de mai jos aveți ocazia să vedeți o altă diabetoloagă, cred ca tot din Canada, care a demonstrat efectul hiperinsulinemiant (crește insulina din sânge) al carbohidraților comparativ cu proteinele si grăsimile (asta era oarecum logic) și emite (cu anumite rezerve), încurajarea diabeticilor să mănânce grasimi în loc de glucide/carbohidrați, de c are se pare că ne putem lipsi.

Acuma drept e că ăstia la tembelizor zic „sare, zahăr și grăsimi” (deci probabil că după ei ar trebui să mâncăm doar proteine și apă). Dar e limpede că așa cum zicea Platon, dacă te uiți doar la un singur perete al peșterii și nu ieși din cutie, nu ai cum să vezi decât umbrele, care nu sunt întotdeauna ceea ce par.

Ce grăsime ar trebui să mănânc?

Nu toate grăsimile sunt egale. Avocado, unt și ulei de nucă de cocos, ulei de măsline, nuci, semințe, brânză, măsline, lapte/apă de cocos (din conserve), cremă brută, unt de nucă, cremă de cocos și grăsime din carne organică, hrănitoare sunt denumite fără vreun motiv anume sau fundament științific „grăsimi sănătoase”. Ar fi bine să stați departe de sursele de grăsimi prelucrate, cum ar fi uleiul de canola, uleiul de porumb, uleiul de soia, uleiul de șofrănaș, uleiul de semințe de susan, uleiul de bumbac, uleiul vegetal, untura și margarina, deci în esență uleiuri rafinate și grasimi saturate. De asemenea, orice ulei care a fost hidrogenat sau parțial hidrogenat (grăsimi solide, saturate cu hidrogen prin procesul de saturare catalizat de Nichel, chimie clasa a 11 pe vremea mea) este o grăsime „trans” (izomer cu o configurație nefavorabilă prelucrării ăn organismul uman) și ar trebui să fie evitată.

Veți dori să evitați bucățile de carne cu conținut ridicat de grăsimi din același motiv ca și laptele integral – sunt bogate în grăsimi saturate. Grasimile saturate din carne cresc colesterolul și promovează inflamația în organism și pot pune de asemenea persoanele cu diabet zaharat la un risc și mai mare pentru boli de inimă decât persoanele obișnuite, deoarece riscul lor este deja crescut ca rezultat al diabetului zaharat. Nicio boală nu apare/se dezvoltă singură, organismul e un sistem de sisteme. Alegeți proteine slabe, inclusiv pui și curcan fără pieliță, pește și crustacee, carne de porc și carne de vită macră. Și ca orice altceva, cantitatea contează – toate cu măsură.

Eu îmi păstrez deocamdată scepticismul, dar stau cu un ochi la rezultate. Că ce-și face omul cu mâna lui, lucru manual se cheamă. Citiți, întrebați și puneți la îndoială chiar și ceea ce este consacrat, sau poate mai ales ceea ce este într-o paradigmă, fie ea cauzată de simpla inerție sau de presiunea vreunui sector din industria agro-alimentară (cum a fost de exemplu criza lactatelor din SUA sau cum este acum criza etanolului pe care il pun în benzina americanilor – se fac presiuni politice pt a se produce mai mult etanol din cereale, care introdus mai mult de 5% in benzină corodează sever motoarele, în sprijinul capitalismului de consum).

Și uite că mai sunt și alții care au ajuns la aceeași concluzie, pe un lot de 100 de diabetici de tip 2 hraniți cu vegetale sărace în lipide, fără grăsimi animale. Grasimile animale, impreuna cu proteinele si mai ales cu hormoniii și substanțele adăugate artificial (antibiotice, conservanți), pun o largă serie de alte probleme de sănătate (suprasolicitare hepatică, renală, inhibiție endocrină, tulburări de metabolism prin interferențe).

Vino cu mine

Daniel Ganea

"Prin site-ul ConsultatiiLaDomiciliu.ro vreau să fiu mai aproape de pacienții mei."  
Dr. Daniel Ganea este "Doctorul tău", Medic Specialist Medic de familie, medic rezident cardiologie, cu Competență în Ecografie și a scris numeroase articole pentru pacienți.
A început cariera ca medic specialist în 2009 în Urgență, a lucrat și pe Ambulanță, aflând ce-și doresc de la medic pacienții care solicită online consultații medicale cu medic specialist la domiciliu. Astfel a aparut ConsultatiiLaDomiciliu.ro

Programează consultație

"Cine te poate sfatui mai bine decat medicul, specialist in domeniul lui?"

Vino cu mine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.