Distributia in tesuturi a medicamentelor antivirale afectează capacitatea lor de a reduce încărcătura virală în tratamentul COVID-19

Distributia in tesuturi a medicamentelor antivirale afectează capacitatea lor de a reduce încărcătura virală în tratamentul COVID-19

Boala Coronavirus 2019 (COVID-19) este cauzată de sindromul respirator acut sever coronavirus 2 (SARS-CoV-2) și a ucis peste 1.000.000 de oameni din întreaga lume. Este imposibil să se creeze medicamente noi împotriva coronavirusului într-un timp foarte scurt, deoarece acest lucru durează adesea ani. Prin urmare, cea mai bună strategie este de a găsi noi utilizări antivirale din medicamente aprobate.

Lopinavir, de exemplu, aprobat inițial ca un medicament anti-HIV, a fost raportat că beneficiază pacienții cu SARS în urmă cu 17 ani. Cu toate acestea, opinavirul nu reușește să reducă sarcinile virale ale SARS-CoV-2 la pacienții cu COVID-19, deși inhibă semnificativ replicarea SARS-CoV-2 in vitro.

O echipă de cercetători de la Institutul de Tehnologie Avansată din Shenzhen (SIAT) din Academia Chineză de Științe a propus ca studiile de refacere a medicamentelor anti-SARS-CoV-2 să acorde mai multă atenție distribuției țesutului pulmonar al medicamentelor antivirale, potrivit studiului publicat în British Journal of Pharmacology  pe 18 mai.

Recent, echipa, în colaborare cu cercetători de la Universitatea Rutgers, a comparat profilurile farmacocinetice ale acestor medicamente și capacitățile lor de reducere a încărcăturii virale în studiile clinice. Lucrarea a fost publicată în Jurnalul European de Farmacologie  pe 6 octombrie.

Conform analizei secvențiale a ARN-ului monocelular și ARN, cercetătorii au descoperit că expresia ridicată atât a enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE2), cât și a serinei proteazei 2 transmembranare (TMPRSS2) a făcut ca plămânul și intestinul să fie vulnerabile la SARS-CoV-2.

S-a raportat că hidroxiclorochina, clorochina și favipiravirul, care sunt foarte bine distribuite în plămâni, reduc sarcinile virale în tractul respirator la pacienții cu COVID-19. În schimb, medicamentele cu distribuție pulmonară slabă, inclusiv lopinavir / ritonavir, umifenovir și remdesivir, au fost insuficiente pentru a inhiba replicarea virală.

Reutilizarea medicamentelor antivirale aprobate împotriva sindromului respirator acut sever cu virusul coronavirus 2 (SARS-CoV-2) este o strategie promițătoare pentru tratarea pacienților cu boală Coronavirus 2019 (COVID-19).

Medicamentele antivirale cu distribuție pulmonară ridicată ar putea aduce beneficii pacienților cu COVID-19 prin reducerea încărcăturilor virale. Până în prezent, clorochina, lopinavirul, hidroxiclorochina, azitromicina, favipiravir, ribavirina, darunavir, remdesivir și umifenovir au fost testate în studiile clinice COVID-19. Aici s-a validat ipoteza comparând profilurile farmacocinetice ale acestor medicamente și capacitățile lor de reducere a încărcăturii virale în studiile clinice. Conform analizei secvențiale a ARN-ului și a ARN monocelulară, s-a constatat că expresia ridicată atât a enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE2), cât și a serinei proteazei transmembranare 2 (TMPRSS2) face ca plămânul și intestinul să fie vulnerabile la SARS-CoV-2. Iar hidroxiclorochina, clorochina și favipiravirul, care au fost foarte distribuite în plămâni, reduc încărcătura virală în tractul respirator la pacienții cu COVID-19. În schimb, medicamentele cu distribuție pulmonară slabă, inclusiv lopinavir / ritonavir, umifenovir și remdesivir, au fost insuficiente pentru a inhiba replicarea virală. Lopinavir / ritonavir ar putea inhiba SARS-CoV-2 în tractul gastrointestinal în funcție de profilurile lor de distribuție. Am concluzionat aici că medicamentele antivirale ar trebui distribuite direct în țesutul pulmonar pentru reducerea încărcătura virală în tractul respirator al pacienților cu COVID-19. În plus, pentru a evalua mai bine efectele antivirale ale medicamentelor care vizează intestinul, probele din scaun ar trebui, de asemenea, colectate pentru testul ARN viral în viitor.

Această lucrare ar putea explica de ce unele antivirale puternice nu au beneficiat pacienții cu COVID-19. Medicamentele antivirale trebuie distribuite direct în țesutul pulmonar pentru reducerea încărcăturii virale în tractul respirator al pacienților cu COVID-19.

 

Comparația profilurilor farmacocinetice ale medicamentelor și a capacităților acestora de a reduce încărcătura virală în studiile clinice (Imagine de SIAT)

 

 

Daniel Ganea
Vino cu mine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

14 + 3 =

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ConsultatiiLaDomiciliu.ro
Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com