Dragostea nu e suficienta, co-dependenta si riscurile ei

Dragostea nu e suficienta, co-dependenta si riscurile ei

Timp de citire estimat: 17 minut(e)

Dragostea nu e suficienta, e clar.

Dar nici a te stradui, nici inclinatia personala de a avea grija de copii si de partenera/partener nu pare a fi suficienta. Nici macar firea intelegatoare a celuilalt care ajuta sa aplaneze si compenseaza decompensarile in momente de suprasolicitare nu pare sa fie suficienta.

Deci?

Avem o problema. Daca nu mai multe. Ce este co-dependenta?

Ce este si cum actioneaza codependenta

Cum actioneaza codependenta

Avea sapte ani in 1929, anul in care a cazut Bursa, asa ca se poate spune ca era un copil al perioadei de recesiune economica. „Vezi?”, i-a spus tatal. „Sa nu-ti pese de bani, Jerry, baiete.” Lui Phil Braley, tatal lui Jerry, nu i-a pasat niciodata. Tot ce cisliga, Phil Braley cheltuia in aceeasi zi. La fel facea si Maude, sotia lui. De bine de rau, Phil n-a ramas somer niciodata, ceea ce multi n-au reusit la vremea respectiva. A avut o slujba relativ stabila de sofer pe o furgonela care livra diverse comenzi. Maude avea o gradinita in spatele casei in care locuiau, in Los Angeles, si citeodata mai lua si hainele altora la spalat. Dar, oriciti bani ar fi cistigat, niciodata n-avea nimic. Banii ei dispareau la fel de repede ca si ai lui Phil.

De la noua ani, unicul lor fiu, Jerry Braley, a avut in permanenta o slujba remunerata. Una dintre cele mai bine platite n-a durat prea mult; o grupare secreta de anarhisti 1-a angajat sa strecoare pamflete politice pe sub usile oamenilor dupa lasarea intunericului. Grupul a fost arestat si Jerry s-a apucat de treaba la lumina zilei – a maturat podele, a distribuit ziare si carti de telefon, a vindut portocale din usa in usa.

 

De cite ori trecea prin dreptul magazinului Western Auto se uita la biciclete. La inceput, a vrut o bicicleta rosie cu rezervor fals pe bara transversala si cu aparatoarele rotilor in dungi. Apoi nu i-a mai pasat daca avea sau nu tot felul de accesorii care-ti luau ochii, in cele din urma nu i-a mai pasat nici de culoare. Voia o bicicleta. Orice bicicleta. O dorea cu ardoare. Tinjea dupa ea. Cu toate acestea, in toti anii de munca n-a reusit sa strìnga destui, bani ca sa-si cumpere o bicicleta. Intotdeauna trebuia ca banii lui sa acopere nevoile familiei intre doua salarii ale tatei.

In liceu, Jerry a avut rezultate foarte bune si a fost un atlet de exceptie. Acasa s-a specializat in a-i tine departe pe creditori. Familia lui cumpara de la doua bacanii din apropiere si avea datorii la ambele. Jerry incerca sa cumpere de la una dintre ele. Daca refuza sa-i acorde credit in continuare, punea cumparaturile inapoi pe raft si, teribil de jenat, se ducea sa incerce la celalalt magazin.

Familia sa n-a avut niciodata casa ei sau telefon. Lui Jerry ii era atit de rusine de locuintele inchiriate in care stateau, incit, daca se oferea cineva sa-l aduca cu masina de la scoala, ii spunea sa-l lase la doua cvartale mai incolo. Ii era ingrozitor de teama sa nu afle cineva unde locuieste.

Familia lui Jill a abordat problemele nesigurantei si ale lipsei de bani generate de criza economica intr-un mod diametral opus. Si ea avea tot sapte ani cind s-a prabusit Bursa. Si tatal ei a reusit sa-si pastreze slujba in timpul recesiunii, fiindea era un excelent timplar. Dar asemanarile se opresc aici. Phil Braley era un tip jovial, simpatic, gata sa-ti imprumute ceva maruntis cind avea. Tatal lui Jill, Peter Winthrop, un individ nervos, cuprins mereu de crize de minie, stringea fiecare banut. Ca si in cazul lui Jerry, familia lui Jill trebuia sa se descurce fara banii cistigati de tata, dar nu din cauza cheltuielilor excesive. Motivul era cu totul altul: banii de care familia avea nevoie mergeau in contul din banca. Perioada de recesiune economica inceteaza, tara intra in razboi si merge spre prosperitate. Phil Braley tot n-are nici un sfant, Peter Winthrop continua sa strìnga fiecare banut. Conditiile economice se schimba, cele doua familii nu.

Jerry a ajuns un barbat aratos, matur si echilibrat. El si-a intemeiat o familie ceva mai tirziu, pentru ca a luptat in Coreea si au mai trecut citiva ani pina cind a pus pe picioare o firma de intermedieri. In timpul razboiului, Jill a avansat de la postul de functionara la cel de director al Oficiului de Asigurari Sociale din Los Angeles. „Un administrator innascut”, spuneau despre ea superiorii ei.

Intre Jill si Jerry a fost o dragoste la prima vedere. Burlacul aratos s-a insurat cu frumoasa bruneta si zvelta. Cu trecerea anilor, Jerry a pus bazele unui lant de bacanii si a devenit actionarul principal al unei banci din oras. Actualmente, el realizeaza profituri de circa cinzeci si cinci de milioane de dolari. E un barbat sociabil si placut, care cheltuie mult si des, stie cum sa-si plaseze banii in opere de caritate si in cine sa aiba incredere. Jerry e un om care stie sa traiasca bine.

Si Jill s-a schimbat, dupa cum spun prietenii ei. Intotdeauna reactia ei in situatiile tensionate sau amenintatoare fusese sa intensifice controlul si sa tipe fara incetare. In loc sa se domoleasca cu timpul, nervozitatea ei crestea din ce in ce mai mult. Obsedata de curatenie, incepea sa vocifereze ori de cite ori i se parea ca Jerry si unicul lor fiu, Bill, faceau deranj prin casa cu simpla lor prezenta. Ii reprosa lui Jerry fiecare banut pe care il cheltuia, ceea ce se intimpla destul de frecvent. In plus, dieta extrema si permanenta pe care o tinea ajunsese sa-i ameninte sanatatea.

Jill si Jerry au venit la clinica noastra de curind, nu atit pentru ei insisi, cit pentru fiul lor. Bill, la cei treizeci si sase de ani ai sai, era mindria si scopul intregii lor vieti.

Jerry dadu din cap cu tristete: „I-am dat baiatului tot ce am putut. Daca voia un lucru, al lui era. Cele mai bune scoli, cea mai buna casa totul. Parca s-a intors impotriva noastra si, totusi, nu. Tot ce stiu e ca trebuie facut ceva, iar el nu are de gind s-o faca singur. Am venit aici in speranta ca ne veti spune cum sa ajungem la el; cum sa-l ajutam sa se indrepte inainte de a-si strica viata lui si pe a nepotilor nostri.”

„Povestiti-ne despre Bill.”

Jill facu o grimasa acra: „A absolvit colegiul de management. Jerry intentiona sa-i lase conducerea firmei dupa ceva fi dobindit experienta necesara. Cu o luna inainte de a absolvi Universitatea Yale, s-a inrolat intr-un fel de trupe care asigura pacea, ori cum le zice azi. A trait ca un vagabond in America de Sud. Am uitat in ce tara s-a dus.”

Jerry interveni: „Dar a rezistat acolo numai vreo doua luni. S-a intors acasa, si-a reluat cursurile si a inceput sa se intereseze de afaceri. Dupa un an a fugit la Boston cu o femeie a trait cu ea aproape opt luni.”

Buzele lui Jill se strinsesera intr-o linie alba, subtire. „Ea provenea din alt mediu social avea un statut socio-economic diferit de al nostru. Intruchipa tot ce speri si te rogi ca fiul tau sa nu intilneasca vreodata. Nu ne putem inchipui ce 1-a apucat sa se incurce cu ea. Este cel mai rau si mai oribil lucru pe care 1-a putut face vreodata.”

„Apoi a intilnit-o pe Karen, continua Jerry, o fata simpatica ce frecventa aceeasi biserica. O fata intr-adevar draguta. Au trei copii si o casa grozava. Copiii merg la o scoala particulara, o scoala foarte buna. Ai crede ca in sfirsit e fericit.”

„Lucreaza la compania dumneavoastra?”

„Da. Este vicepresedinte. Il pregatesc pentru a prelua afacerea.”

Daca Jerry era atit de mindru de el, de ce ii parea atit de trista vocea?

„De ce ati venit la noi, mai exact?”

Jill arata ca o furtuna pe mare. infatisarea si tinuta ei aveau ceva sumbru. „El e cred ca dumneavoastra i-ati spunedependent de sex. O insala mereu pe Karen cu unele din cele mai respingatoare femei. Ezit sa-i spun depravare, dar ce face el se apropie foarte mult de acest lucru.”

„Si pariaza.” Vocea lui Jerry parea foarte obosita. „E un jucator inrait. Pariaza pe ciini, pe cai, la Superbowl – are propriul sau agent de pariuri. Trei hoteluri din Las Vegas ii pun Ia dispozitie apartamente gratuite ori de cite ori doreste. Si nu ma refer la poker pe bani marunti. Vorbesc despre mesele uriase de bacara de la etajele de sus. Joaca serios.”

„Haideti sa vorbim despre consumul de alcool in familia dumneavoastra.”

„N-avem ce discuta”, se lumina Jerry la fata. „Nici parintii mei, nici ai lui Jill n-au consumat alcool. Si eu si Jill bem numai ceai. Si, din cite stiu, Bill nu bea niciodata.”

„Cunoasteti notiunea de codependenta?”

Jill, uimita, se aprinse. „Nici nu ma gindesc! De neconceput! Acest lucru ii priveste numai pe alcoolici. Fiul meu face multe lucruri, dar betiv nu e! Si nici nu s-a aflat vreodata in apropierea unuia. Sa nu indrazniti sa pomeniti lucrul acesta!”

In ciuda raspunsului agresiv al lui Jill, fiul ei, Bill, ea insasi si sotul ei prezinta simptomele clasice ale codependentei grave. Desi existenta ei n-a fost cunoscuta multa vreme, codependenta a devenit o boala a zilelor noastre. Actualmente, ea reprezinta o problema majora, in parte si fiindea stilul nostru de viata, atitudinile si scopurile care ne motiveaza tind sa amplifice tendintele spre codependenta. De-a lungul mai multor generatii, problema aceasta a mustit si a germinat. Acum, gasindu-si hrana in stilul modern de viata, este pe punctul de a erupe exploziv.

Specialistii au inceput sa aiba rezultate promitatoare in tratarea codependentei. Noi insine am identificat citeva trasaturi specifice persoanelor codependente. Pe. masura ce vom trece in revista aceste caracteristici, gindeste-te la ele si vezi care iti par cunoscute.

  1. Persoana codependenta este dominata de una sau mai multe obsesii. Comportamentul codependentilor nu poate fi intotdeauna definit ca „negativ”; de fapt, unele obsesii, cum ar fi aceea de a munci, sint apreciate pozitiv in anumite cercuri sociale. Indiferent de valoarea pozitiva sau negativa care i se atribuie, obsesia exista. Unele dintre impulsurile de necontrolat se refera la alcool, droguri, agresiuni fizice, tulburari de nutritie, dependente sexuale. Altele se manifesta mai subtil, dar nu mai putin constrangator: mania de a numara obiectele, de a le aranja geometric ori de a le alinia, obsesia de a-ti spala miinile frecvent.

Raspunsul tau la intrebarea: „Ce-ti doresti cel mai mult in viata?” poate dezvalui anumite obsesii. Iti doresti bani, prestigiu, putere? Daca este asa, atunci esti ca Jerry Braley, dependent de bani sau de lucrurile materiale. Cadourile reprezentau modul lui Jerry de a-si exprima afectiunea. Nu si-a petrecut niciodata timpul cu Bill. Pur si simplu n-a fost niciodata acolo cind baiatul avea nevoie de el. Isi petrecea timpul facind bani pe care-i cheltuia cu larghete pentru Bill. Asa ar fi vrut sa fie el insusi tratat in copilaria lui saraca.

Dl. Jordan suferea de obsesia de a munci, o dependenta la fel de grava ca si alcoolismul sau consumul de droguri. „M-am ridicat singur, afirma John, dezvoltind o afacere ce-mi aduce un profit brut de doua sute de mii, pornind de la un singur camion si mult curaj. Iti trebuie o saptamina de sase zile de lucru si multe ore suplimentare pentru a realiza ce am realizat eu.”

Exista in viata ta vreun obicei recurent sau un model de comportament (de la a da din picior pina la casatoria repetata cu persoane nepotrivite) care predomina?

  1. Persoana codependenta este marcata si sufera din cauza situatiei problematice din familia in care a crescut. Sumbre, fantomele trecutului – anii primei copilarii, copilaria parintilor nostri si a parintilor lor – ne invadeaza prezentul. Citeodata soptesc, altadata tipa. Larma lor e uneori binefacatoare, alteori ne distruge.

Dorinta fierbinte din copilaria lui Jerry – bicicleta pe care nu si-a putut-o permite niciodata, banii care dispareau neincetat, nevoia permanenta de a cistiga alti bani, rusinea si jena – a lasat un mesaj de nesters: „Nu e de ajuns.” Stafiile din trecutul sau tipa: „Niciodata nu e de ajuns! Fa mai multi bani! Cheltuieste mai mult! Banii sint masura tuturor lucrurilor.” Cele cincizeci si cinci de milioane pe care la are acum nu sint suficiente. Trebuie sa cistige mai mult. Fantoma acelei biciclete rosii din magazinul Western Auto e inca vie, chiar daca Jerry poate cumpara acum intregul lant de magazine Western Auto.

Jill e o persoana dominatoare. Si-a petrecut copilaria nefericita incercind sa abata miniile tatalui ei. Nu e surprinzator, deci, ca dorinta ei de a domina se manifesta astazi prin critici vehemente si furie. Si fantomele ei striga: „Nu-i de ajuns!” in trecut i se reprosa sever fiecare banut cheltuit. Astazi nu poate suporta sa vada cum se cheltuiesc banii. Ei trebuie economisiti. Pusi deoparte. Auziti fantomele?

Stafiile trecutului s-au dovedit a fi extrem de distructive in cazul relatiei dintre John si Gladys. Tatal doamnei Jordan fusese alcoolic. Pe masura ce fetita crestea, si-a dat seama ca niciodata nu se putea baza pe el cind avea nevoie. El n-o asculta; intr-adevar, ametit de bautura, tatal lui Gladys nu era in stare sa inteleaga nimic. In inima ei, trecutul rasuna inca: „Toti tatii sint obtuzi si nepasatori”, indiferent ce vede sau simte in prezent.

Tatal domnului Jordan fusese o personalitate dominatoare pentru care nimic nu era destul de bun. Indiferent cite eforturi ar fi facut micul John, tata zicea intotdeauna ca e loc pentru mai bine. Singurele lui comentarii erau critici. Acum, de cite ori Gladys Jordan exprima o nevoie sau o grija, John auzea numai mesajul: „Ceea ce faci nu-i destul.”

Ati sesizat tiparul comportamental?

De fapt, domnul Jordan asculta atent vorbele sotiei lui si incerca cu adevarat sa o inteleaga. Unui observator detasat, acuzatiile ei ii puteau parea fara temei. Totusi, omul pe care ea il vedea si auzea era tatal ei, barbatul casei. Ea n-a putut trece dincolo de aceasta stafie a trecutului, pentru a-1 vedea pe barbatul real cu care se maritase.

Insa si domnul Jordan avea o problema la fel de grava. Fantomele trecutului lui transformau tot ce spunea Gladys in comentarii critice. De fapt, din cauza acestei tendinte, ea evita sa-i faca si cele mai firesti reprosuri. Fantomele trecutului reusisera sa ia locul realitatii.

Daca ne-am fi ocupat numai de problemele de suprafata ale sotilor Jordan – lipsa de comunicare si de intelegere reciproca – ei s-ar fi putut trata o suta de ani si tot nu s-ar fi indepartat o iota de punctul mort al relatiei lor. Mai intii trebuiau reduse la tacere fantomele.

Fiecare avem astfel de reminiscente ale trecutului intr-o oarecare masura. in cazul unei personalitati armonioase ele sint in stare latenta, permitind din cind in cind o privire furisa in trecut, cu efecte benefice. In cazul personalitatilor afectate grav de codependenta, ele distorsioneaza realitatea.

Cit de tare oricit de des auzi in prezent vocea mamei sau a tatalui tau? O fraza ca „niciodata nu faci ceva bine” iti spune ceva?

  1. Persoanele afectate de codependenta au un foarte scazut respect de sine (si, adesea, demonstreaza un grad scazut de maturitate). Gladys Jordan ar fi putut foarte bine sa vorbeasca despre defectele sotului ei. In momentul cind acesta se lauda cu succesele lui, i-ar fi putut replica: „Tot ce se poate ca ai facut avere de unul singur. Dar unde erai cind copiii tai s-au imbolnavit de laringita? In ziua cind fiul tau a absolvit, tu amestecai cimentul ca sa termini o lucrare la timp. Esti atit de ocupat, incit n-ai niciodata timp pentru mine sau pentru copii.” (dar ea nu i-a spus toate acestea si nici n-o va face vreodata, pentru ca respectul ei de sine este atit de scazut, incit nu avea nici curajul, nici dorinta de a vorbi.

Bill Braley este vicepresedinte al companiei tatalui sau pentru ca este cu adevarat capabil sau pentru ca este fiul patronului? Tot ceea ce stia despre sine insusi ii fusese transmis de parintii lui; el nu si-a apartinut niciodata. In tinerete i-a auzit spunind ca „banii nu conteaza”, in timp ce evaluau orice lucru prin valoarea sa in bani si se certau aprig daca sa cheltuiasca sau sa economiseasca. Imaginea de sine s-a conturat confuz si oscilind intre contrarii.

Cit de multumit esti de tine insuti? Te aperi de criticile nefondate? Te simti lipsit de sprijin si prieteni? Ce iti spun aceste lucruri despre respectul fata de tine insuti?

  1. Codependentul este sigur ca fericirea lui depinde de ceilalti. Fericirea unei persoane codependente depinde aproape in intregime de ceea ce fac sau gindesc ceilalti. Jill si Jerry au venit la noi nu pentru a-si gasi multumirea, ci fiindea purtarea fiului lor, viciile lui scandaloase ar fi putut ajunge publice. Jerry a facut ce a stiut el mai bine pentru a cumpara dragoste; era singura cale pe care o cunostea. Jill nu era fericita daca nu avea controlul deplin asupra ei insasi si asupra celor din jurul ei. Un astfel de control e imposibil; ea nu fusese niciodata fericita.

John si Gladvs sint si ei un exemplu tipic de codependenta. Doamna Jordan isi spunea: „Daca m-ar asculta, as fi fericita. Atunci ar merge si casnicia noastra mai bine.”

Domnul Jordan credea: „Daca m-ar lasa in pace, as iubi-o mai mult si casnicia noastra ar fi mai fericita.”

Ai auzit vreodata aceste cuvinte:

 

„Daca el/ea s-ar schimba, as fi fericit.”

„Daca el/ea ar arata ca ma accepta si imi aproba actiunile, as fi fericii.”

„Singurul motiv, pentru care el/ea face lucrul acesta, este pentru a-mi distruge linistea. El/ea vrea sa ma raneasca, si reuseste.”

Ai nevoie de un tovaras de viata perfect pentru a te simti implinit?

  1. In schimb, persoana codependenta se simte excesiv de responsabila pentru ceilalti. Parintii sint responsabili pentru copiii lor in mod firesc. Nu vorbim aici despre acest fel de responsabilitate. Mai degraba, este vorba de faptul ca persoana codependenta se simte foarte raspunzatoare pentru tot ce se intimpla cu ceilalti, pentru fericirea, sentimentele, gindurile, actiunile lor, chiar si pentru puterea lor de discernamint, care-i tine departe de probleme.

„Daca nu intervin, el/ea poate gresi ingrozitor.”

„Ii provoc suferinta; daca ma straduiesc sa fiu mai bun, el/ea va fi fericit/a.”

„Nu vreau sa ma ocup de acest lucru, dar cineva m-a rugat, asa ca o voi face. Ceea ce vreau eu este mai putin important fata de ceea ce doreste persoana respectiva.”

  1. Relatia dintre codependent si partenerul lui de viata sau alta persoana importanta pentru el este tulburata de o lipsa de echilibru intre dependenta si independenta, cu efecte extrem de nocive. Nici unul dintre pacientii nostri nu demonstreaza mai bine acest dezechilibru decit Bill Braley. In colegiu, cind inca depindea financiar de parintii lui, a simtit ca se afla intr-o capcana. Fuge in America de Sud, un gest disperat de sfidare. Independenta extrema. Cu toate acestea, este atit de dependent de casa incit se intoarce dupa citeva luni. Din nou, impulsul spre independenta impinsa la extrem il face sa fuga la Boston si dupa citeva luni, cordonul ombilical care il leaga de casa se infasoara din nou in jurul lui, tragindu-1 inapoi. Cariera depinde de tatal lui, ipoteca pe casa si taxele scolare ale copiilor sint platite partial de tatal lui. Acum se revolta din nou, manifestindu-si cu furie tendinta spre independenta, sfidind valorile la care tin parintii lui, prin aventurile scandaloase si pasiunea pentru jocurile de noroc.

Termenul opus codependentei (si nu putem repeta destul de des acest lucru) nu este independenta. Persoanele dependente si codependente sint mult prea independente prin insasi situatia lor; ele sfideaza ratiunea, bunul simt si morala prin insasi conditia lor de dependenta.

Termenul opus codependentei este cel de interdependenta. Fiecare din noi se naste cu dorinta de la Dumnezeu de a avea legaturi cu ceilalti si cu darul lui Dumnezeu de a sti sa mentina echilibrul intre dependenta si independenta in aceste relatii. Persoanele interdependente sanatoase isi pot permite sa fie suficient de dependente pentru a se deschide spre ceilalti si a-si arata vulnerabilitatea, dar in acelasi timp ele au o imagine de sine pe care o pot sustine fara a avea nevoie de altcineva pentru a le-o intregi.

Un bun motiv pentru a merge la un tirg de tara este sa vezi cum se intrec in cursa atelajele de cai. Numai ca sa simti cum se cutremura pamintul cind alearga in galop si tot merita pretul de intrare. Caii unei anumite echipe arata cam la fel, pentru ca sint alesi dupa culoare si statura. Dar fiecare are o personalitate distincta si bine conturata, cu preferinte si inclinatii net diferite. Fiecare e unic. Caii sint selectati cu grija datorita capacitatii lor de interdependenta. In echipa, fiecare trage partea lui de greutate, fiecare face treaba care-i revine, dar in armonie cu ceilalti. Fiecare cal actioneaza pe deplin independent si, cu toate acestea, depinde in totalitate de miscarile si actiunile colegilor lui de echipa. Relatiile adultului sanatos, non-codependent – inclusiv ale acelei fiinte uluitoare care este omul matur indragostit – sint guvernate de aceleasi mecanisme care asigura succesul echipelor bine armonizate de cai alesi pe sprinceana.

  1. Persoana codependenta este un adevarat maestru al negarii si reprimarii. Codependenta este generata de problemele familiei de provenienta. Cu toate acestea, persoana codependenta isi apara in mod sincer familia. Daca ea isi mai aminteste ceva din copilarie, este vorba de fragmente izolate sau detalii care nu sint intocmai conforme realitatii. De obicei, persoanele codependente nu pot vedea lucrurile asa cum sint, nu pot aprecia situatiile ca fiind atit de rele precum se prezinta in realitate. Ele pretind ca nimic rau nu s-a intimplat si gasesc ca introspectia este mult prea dureroasa pentru ele.

Vorbind despre tatal ei, Gladys Jordan adauga frecvent: „Dar, in realitate, in fundul sufletului lui, era un om minunat.” John isi lauda tatal, spunind: „Daca tatal meu n-ar fi fost asa, n-ar fi crescut in mine dorinta de a reusi cu orice pret. Ii datorez mult.”

  1. Persoana codependenta isi face griji pentru lucrurile pe care nu le poate influenta si incearca adesea sa le schimbe. Ea isi manifesta frustrarea incereind sa controleze situatii ori persoane care sint si vor ramine intotdeauna in afara influentei sale Am discutat in detaliu legatura dintre imaginea negativa de sine si grija sau anxietate in cartea noastra Worry-Free Living (Viata fara griji). Oamenii care au o imagine de sine negativa se asteapta adesea sa esueze deoarece cred despre ei insisi ca sint niste ratati. Cind se gindesc la viitor, ei vad dezamagiri, infringeri. Daca realitatea le da dreptate – daca intr-adevar sufera o infrangere – frustrarea ii determina sa aiba un si mai scazut respect de sine. Timp de treizeci si unu de ani, sotii Jordan au incercat, fara sorti de izbinda, sa ajunga la intelegere. „Vezi? Am incercat s-o fac si n-am reusit. Sunt slab. Fara putere. Fara valoare. Sunt ceea ce am crezut intotdeauna ca sint.”
  2. In principal, viata persoanei codependente se desfasoara intre extreme. Relatiile personale sint marcate de suisuri si coborisuri extreme, de zile fierbinti si ingheturi. Certurile indragostitilor repun in scena Al Doilea Razboi Mondial, iar impacarile lor il fac pe zeul grecesc Bacchus (patronul orgiilor) sa para anost.

Tatal lui Jill isi sufoca fiica in imbratisari si, in clipa urmatoare, se rastea la ea cu minie. Nu era beat si nici nu lua droguri; asa era el si nu se putea abtine.

Economie si bani aruncati, apoi ruina financiara (poate chiar de mai multe ori), furie si tandrete, dragoste si razboi – viata e o barca cu pinze pe ape furtunoase. Povestea de dragoste dintre Domnul si Doamna Perfectiune se termina cu un divort urat. Aceasta polarizare extrema in ceea ce priveste actiunile sau relatiile persoanei codependente este una din trasaturile sale cele mai pregnante.

Si atitudinea persoanei codependente fata de autoritate este la fel de marcata de extreme. Acelasi om, dezgustator de umil in fata sefului, poate fi un adevarat tiran acasa. De asemenea, codependentul poate simti o teama profunda fata de un anumit tip de autoritate sau poate sfida un alt tip de autoritate. Nici in acest caz nu exista un echilibru sanatos, nu exista certitudinea controlului asupra propriilor reactii. Este vorba de o alta functie a naturii polarizante a vietii si atitudinii persoanei codependente.

  1. In fine, persoana codependenta cauta in permanentii acel ceva despre care crede ca ii trebuie sau ii lipseste in viata personala. In capitolul unu am aratat ca, uneori, pacientii isi descriu situatia cu cuvintele: „Ma invirt de colo, colo cu senzatia ca am un gol imens in mine, ca si cum as fi gaura din mijlocul gogoasei. Ceva lipseste inlauntrul meu.”

Persoanele codependente sint nerabdatoare si nemultumite, indiferent de conditiile exterioare. Jerry Braley cumpara mai mult si mai mult din toate. Niciodata nu-i era indeajuns. Jill nu reusea sa economiseasca atit cit ar fi vrut. Nu reusea nicicum sa-si extinda controlul atit cit ar fi vrut. Regimurile stricte, care erau atit de periculoase pentru sanatatea ei, se transformau in substitute ale acelei insatiabile dorinte de a controla totul. Ea nu putea sa-i controleze finantele lui Jerry, nu putea controla purtarea rusinoasa si autodistructiva a lui Bill. Putea sa controleze cantitatea de alimente ingurgitata, insa acest lucru nu umplea golul. Si oricite excese sexuale ar fi avut Bill Braley, el voia mai mult – niciodata nu era de ajuns. Timpul petrecut la masa de joc nu-i ajungea nici el, mereu voia mai mult si mai mult.

Cele zece caracteristici (vezi pagina urmatoare) imping persoanele codependente la a intretine unele reactii care isi pun amprenta asupra fiecarei zile din viata lor.

Notiunile noastre despre familie si despre conditia de om adult se contureaza in copilarie si sintem constrinsi (sau condamnati) sa repetam experienta familiei pe care ne-o amintim.

Pe linga retrairea experientelor din copilarie, aceasta din urma determina majoritatea alegerilor pe care le facem si chiar modul in care percepem lucrurile.

Cele zece caracteristici fundamentale ale persoanei codependente:

  1. Persoana codependenta este dominata de una sau mai multe obsesii.
  2. Persoana codependenta este marcata si sufera din cauza situatiei problematice din familia in care a crescut.
  3. Persoanele afectate de codependenta au un foarte scazut respect de sine (si, adesea, demonstreaza si un grad scazut de maturitate).
  4. Codependentul este sigur ca fericirea lui depinde de ceilalti.
  5. In schimb, persoana codependenta se simte excesiv de responsabila pentru ceilalti.
  6. Relatia dintre codependent si partenerul lui de viata sau alta persoana importanta pentru el este tulburata de o lipsa de echilibru intre dependenta si independenta, cu efecte extrem de nocive.
  7. Persoana codependenta este un adevarat maestru al negarii si reprimarii.
  8. Persoana codependenta isi face griji pentru lucrurile pe care nu le poate influenta si incearca adesea sa le schimbe.
  9. Viata persoanei codependente se desfasoara intre extreme.
  10. Persoana codependenta cauta in permanenta ceva despre care crede ca ii trebuie sau ii lipseste in viata personala.

Gindirea rationala si logica nu pot interveni in modificarea primelor doua aspecte mentionate. Urmasul adult al unui alcoolic jura: „Niciodata nu ma voi casatori cu un betiv ca sa-mi supun familia la suferinta pe care am indurat-o eu”. Dar, el va alege aproape intotdeauna un alcoolic sau o persoana cu tulburari similare, in ciuda celor mai bune intentii, in ciuda faptului ca stie exact despre ce este vorba. Ratiunea si logica par a zbura pe fereastra, surghiunite de cintecul seducator de sirena al trecutului.

Adultul imatur porneste de la aceeasi premisa – cum a facut Gladys Jordan cind a spus: „Niciodata nu ma voi casatori cu un alcoolic” – si alege tocmai contrariul, numai pentru a descoperi ca alt tip de dependenta se pune in calea fericirii lui. John nu se atingea de alcool, dar era tot atit de puternic dependent de munca lui. Gladys s-a gasit si in acest caz intr-o relatie de codependenta.

Este important de vazut aici ca Gladys nu si-a ales partenerul de viata facind apel la ratiune (desi credea ca procedeaza astfel), reactie la alcoolismul tatalui ei. Iar dependenta lui de alcool a nascut fantome ce au existat de-a lungul intregii ei casnicii.

In ceea ce priveste familia Braley, aici n-a fost vorba de alcool. Cu toate acestea, o codependenta grava, constrangatoare se intinde ca un fir rosu de la o generatie la alta.

Timpul nu vindeca de codependenta.

Starea persoanei codependente nu se imbunatateste cu timpul. Maine nu va fi mai bine. Va fi mai rau. Fericirea si multumirea, atit de indepartate acum, se vor indeparta si mai mult, chiar daca se schimba conditiile exterioare. Poate fi ceasta boala falala? Da. Codependenta nu e niciodata mentionata in certificatele de deces drept cauza a mortii. Dar codependenta extrema poate duce la depresii grave si la sinucidere. Rezistenta organismului slabeste, favorizind actiunea unor boli care, in mod normal, n-ar constitui o problema. Multe dintre obsesiile si dependentele persoanei codependente, cum ar fi alcoolismul, abuzul de stupefiante, tulburarile de nutritie sint periculoase pentru viata bolnavului. Furia si violenta fizica pot pune in pericol viata unor fiinte nevinovate.

Exista citeva masuri care trebuie luate si care pot converti declinul in suferinta, dar ele trebuie luate cu orice pret. Lucrurile nu se intimpla pur si simpu. Totul depinde in cea mai mare masura de a te elibera de feluritele cauze ale codependentei pe care le vom discuta in partea a doua a cartii.

Vino cu mine

Daniel Ganea

"Prin site-ul ConsultatiiLaDomiciliu.ro vreau să fiu mai aproape de pacienții mei."  
Dr. Daniel Ganea este "Doctorul tău", Medic Specialist Medic de familie, medic rezident cardiologie, cu Competență în Ecografie și a scris numeroase articole pentru pacienți.
A început cariera ca medic specialist în 2009 în Urgență, a lucrat și pe Ambulanță, aflând ce-și doresc de la medic pacienții care solicită online consultații medicale cu medic specialist la domiciliu. Astfel a aparut ConsultatiiLaDomiciliu.ro

Programează consultație

"Cine te poate sfatui mai bine decat medicul, specialist in domeniul lui?"

Vino cu mine

Ultimele postari ale lui Daniel Ganea (vezi toate)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *