Este dovedit faptul ca fumatul, prin afectarea secundara vasculara si circulatorie, dauneaza multor organe din corpul uman, cel mai evident afectate fiind stomacul,  vasele membrelor inferioare (atat artere cat si vene), inima (coronarele) si.. penisul.

„Gandesti cu penisul? Penisul tau se gandeste ca ar trebui sa te lasi de fumat.” – Aceasta este campania de promovare a NHS din Marea Britanie.

Pentru ca fumatul tigarilor din ziua de azi poate afecta si potenta.
Personal opinez că e posibil ca nu fumatul în sine să dauneze, cât calitatea și mai ales cantitatea consumului de țigări, specifice epocii noastre. Acesta este un stres pe care organismul nostru trebuie să-l suporte suplimentar – nu-i de mirare ca incidența decompensărilor depresive a crescut la cote nemaiîntalnite în ultimii 50 de ani în lumea dezvoltată economic.

 

Fumatul este o adicție și pentru a avea un control, necesită abordare sistematică, corectă. Vezi aici mai multe despre provocările tratamentului adicțiilor.

Interventii si proceduri aplicate in renuntarea la fumat

Oricat de puternice ar fi fortele care sustin acest viciu al fumatului, s-a demonstrat faptul ca 50% din populatia SUA a renuntat la fumat. Acest lucru a fost posibil datorita diferitelor programe antifumat introduse in comunitati, printre care se remarca la mare diferenta interventia scurta.

Procesele care stau la baza acestor proceduri rezida in studiile publicate de mai multi cercetatori si de diverse asociatii, cum ar fi AHCPR( Agency for Health Care Policy and Research) , care au pus baza unor principii comportamentale si psihologice care apoi au fost preluate de o alta agentie AHRQ( Agency for HealthCare Research and Quality) la care ne vom referi de acum incolo.

Componenta comportamentala a procedurilor antifumat

Aceasta implica urmatoarele principii:

• Fixarea unei date tinta si a unui plan specific pentru a renunta la fumat
• Identificarea si punerea bazei unui plan specific pentru a face fata tentatiilor care provoaca nevoia de afuma
• Obtinerea cooperarii si incurajarii din partea familiei sau a prietenilor
• Evaluarea cintinua si incurajarea din partea profesionistilor
• Prevenirea recaderilor, inclusiv protejarea impotriva „efectului de violare a abstinentei” care presupune atribuirea recaderilor unei incapabilitati fundamentale de a renunta la fumat.

Importanta varietatii si duratei tratamentului

Legat de varietatea tratamentului s-a constat in diferite studii ca tratamentul este cu atat mai eficient cu cat numarul de persoane implicate in ajutorarea pacientului este mai mare( consilierea in grup este mai productiva decat cea individuala). De asemenea, cu cat numarul de sedinte este mai mare, cu atat sansele de renuntare la fumat si de mentinere a abstinentei sunt marite.

Pentru a rezuma, Kottke si colaboratorii sai sustin faptul ca daca mesajul antifumat vine din mai multe parti( sfat personalizat, materiale distribuite gratuit, mass media, prezenta spatiilor pentru nefumatori in cat mai multe institutii), sansele de a renunta la fumat sunt mult mai mari.

Importanta suportului social in renuntarea la fumat

         Ca si cofactor al intregului proces de renuntare la fumat, suportul social s-a dovedit a fi un important ajutor in prelungirea abstinentei. Cu toate acestea, primele studii ale acestui factor au demonstrat efectul minim sau inexistent al acestuia.

Cele mai recente studii in schimb au aratat eficienta foarte mare a supportului social. S-au dovedit efectele benefice ale consilierii prin telefon sau cu ajutorul prietenilor. Printre altele, s-au mai demonstrat si urmatoarele:

• Interventiile de sustinere care sunt inflexibile si didactice au impact scazut in comparatie cu cele flexibilesi centrate pe persoana in cauza
• Invatarea unor tehnici pentru a castiga suport este mai putin productiva in comparatie cu acordarea suportului social propriu-zis
• Suportul social actioneaza prin sustinere prelungita; acesta isi pierde efectele daca este retras inainte ca persoana in cauza sa treaca prin toate etapele necesare abstinentei propriu-zise.

Desi suportul social ar putea coincide cu procedeele variate si de durata mai mare, acesti 3 factori se impletesc foarte bine intr-un studiu initiat in 1970, MRFIT(Multiple Risk Factor Intervention Trial). Acesta presupune pentru barbatii cu risc de boli cardiovasculare un spectru larg de procedee antifumat:

• Monitorizare profesionala la fiecare 4 luni
• Procedee variate de consiliere individuale sau in grup
• Programe speciale pentru cei care au suferit recaderi
• Variate activitati( grupuri de lectura, evenimente de promovare)

Dupa un an de la terminarea acestui tratament, s-a constatat ca procentul de pacienti abstinenti a crescut de la 28.8% la 48.9%.

Interventii farmacologice

Pe cale farmacologica, s-a constatat ca inlocuirea nicotinei din tigari cu late produse a eficinetizat procesul de abstinenta. Principiile AHRQ din anul 2000 gasesc pentru guma cu nicotina un raport de probabilitate de 1.5 (intervalul de incredere=1.3-1.8), pentru plasturii de nicotina 1.9 (intervalul de incredere=1.7-2.2), pentru inhalatorul cu nicotina 2.5(intervalul de incredere=1.7-3.6) si pentru spray-ul nazal cu nicotina 2.7(intervalul de incredere=1.8-4.1). S-a dovedit astfel ca spray-ul nazal este cel mai eficient, iar guma si plasturii cu nicotina sunt pe pozitii egale.

Desi sunt substitute eficiente, el asigura numai o parte din necesarul de nicotina pentru un fost fumator. Guma cu nicotina contribuie cu 50% din necesrual zilnic pentru un fumator, iar plasturii asigura niveluri scazute de nicotina. O modalitate eficienta este combinarea plasturelui cu guma sau spray-ul nazal.

Inafara substituentilor cu nicotina se mai utilizeaza eliberarea sustinuta de bupropion, comercializata drept Zyban. In plus acesta are o importanta functie antidepresiva, ideala pentru pacientii deprimati si chiar pentru cei care nu sunt deoarece mimeaza efectele nicotinei la nivelul creierului.

Alte medicamente utile in tratamentul fumatului sunt:

• Clonidina, anhipertensiv cu importante efecte adverse
• Mecamylamina, antihipertensiv
• Nortriptilina, un antidepresiv triciclic fara riscurile de a provoca convulsii ca bupropion

Surgeon General’s Report din 1988 privind fumatul ca dependenta de nicotina a subliniat faptul ca substituirea nicotinei cu alte produse este de maxima eficienta daca este insotita si de alte mijloace cum ar fi consilierea sau diverse programe. Problema cea mai importanta insa este gasirea unei modalitati de a aborda un numar foarte mare de fumatori si de a eficientiza efectele medicamentelor pentru aceasta dependenta. Lipsa acestor substituenti care ar putea inlocui tigarile de pe piata denota slaba informare a fumatorilor.

Masurarea rezultatelor

     Controlul terapiei este foarte important. Din cauza frecventei recaderilor  acestei dependente de fumat, abstinenta pe termen lung este foarte importanta ca parametru de evaluare. Rezultatele sunt de obicei neconcludente daca abstinenta nu este raportata la 6 luni, 12 luni de la afirmarea dorintei de a renunta la fumat.

Raportarea catre sine este foarte importanta daca pacientul nu este supravegheat de un profesionist. In cazul in care aceasta situatie exista, cum ar fi in clinici, este important ca raportarea catre sine sa fie validata si de teste biochimice.

Promovarea renuntarii la fumat in randul populatiei de fumatori

Capitolul precedent a descris componentele cheie si caracteristicile programelor de renuntare la fumat. Urmatoarele doua vor sublinia modul in care aceste programe sunt abordate in randul unei populatii mari de fumatori si modul in care sunt abordate individual sau in clinici specializate.

Proceduri de autoajutorare

     O varietate de materiale, carti, casete inregistrare, internet constituie modalitati de autoajutorare, fiind atat comercializate cat si promovate de agentii cum ar fi ALA(American Lung Association), AHA (American Heart Association), ACS (American Cancer Society). De altfel, in sondaje s-a constatat ca aceste metode au avut rezultate mult mai bune pe termen lung decat in interventiile intensive.

De asemenea, s-a constat faptul ca desi majoritatea abstinentilor nu fac parte din programe specifice, majoritatea care a renuntat a fost supusa mesajelor antifumat din mass media, campanii care incurajeaza renuntarea la fumat, intensificarea regulilor privind fumatul, scumpirea tigarilor, suportul familiei si al prietenilor, experienta castigata din eforturi depuse anterior. De aceea, in orice program de aceasta natura este foarte importanta luarea in calcul a acestor influente exterioare cat si a contributiei acestora in modificarea comportamentului fumatorului.

Consiliere prin telefon

Principiile AHRQ din 2000 gasesc consilierea prin telefon benefica, atat prin administrarea de sfaturi scurte cat si prin consiliere pe termen lung si feedback permanent. S-a reportat de altfel  cresterea ratei de abstinenta printre fosti fumatori care au beneficiat atat de consiliere prin telefon cat si de autoajutorare on comparatie cu cei care au folosit numai materiale publicitare.

De asemenea, s-a constatat eficienta telefoanelor proactive( prin intermediul lor se identifica si se suna fumatorul fara un contact precedent) care au crescut efectul altor tipuri de programe si i-au ajutat pe cei care au vrut cu adevarat sa renunte.

Interventii personalizate

     La granita intre interventii scurte si intensive, un numar considerabil de studii a evaluat scrisori si telefoane de durata scurta concepute pe niste caracteristici individuale, cum ar fi nerabdarea de a schimba ceva, motive specifice pentru a renunta la fumat, motive pentru recaderile precedente. In stadiu initial, fumatorul trebuie sa completeze un chestionar, dupa care un algoritm informatizat creeaza scrisori individualizate care contin texte adresate fiecarui motiv si caracteristica a fumatorului. Printre fumatori moderati aceste scrisori au crescut rata de renuntare la fumat in comparatie cu scrisori standardizate. Acest tip de program a fost analizat si de Prochaska, Velicer si colaboratori care au ajuns la o concluzie similara, atestand eficienta materialelor printate personalizate.

Rambursarea costurilor

Livrarea de materiale putin costisitoare catre un numar mare de fumatori este influentata atat de cost cat si de succesul lor. Intr-un studiu realizat de Curry si colaboratori la Group Health Cooperative of Puget Sound s-au aratat urmatoarele:

• Persoanele care au fost nevoite sa-si plateasca o parte din costuri au avut rate de renuntare mai mari decat cei care le-au primit pe gratis.
• Oferirea serviciilor gratuite a rezultat in cooptarea unui numar mai mare de fumatori dornici sa renunte

Astfel, volumul mare de materiale gratuite a depasit ca eficienta                       diferenta de cost intre pacienti.

.

    Diseminarea in diferite organizatii: locuri de munca si comunitati

Abstinenta pe termen lung poate fi mentinuta, inafara suportului social si incurajarii, si prin intermediul numarului de fumatori din cercul de familie si prieteni. De aceea, schimbarea normelor privind fumatul poate avea efecte durabile in abstinenta.

Unul din locurile in care s-au aplicat regulile antifumat este locul de munca. In diferite studii s-a observat reducerea fumatorilor in programele instituite la locul de munca, chiar si in randul celor care nu faceau parte dintr-un program anterior. Pe langa aceste programe, interzicerea fumatului a avut un efect similar reducand cu succes expunerea la tutun a tuturor angajatilor.

Alte proiecte ambitioase au loc prin intermediul programelor la nivelul comunitatilor mari de oameni. Dintre acestea, mass media a avut un efect moderat ca procentaj de fumatori care au renuntat, dar de apreciat avand in vedere numarul de fumatori la care tinteste. Impactul a fost mai mare cand emisiunile televizate au fost insotite si de materiale distribuite in randul populatiei. Rezultatele COMMIT (Community Intervention Trial for Smokig Cessation) au fost dezamagitoare per ansamblu, dar au avut un efect notabil in randul fumatorilor moderati. S-a observat insa impactul foarte mare in randul comunitatilor mici, cum ar fi cartierele, locurile de munca decat in randul populatiei mari de oameni.

Renuntarea la fumat in clinici specializate

        Aceste tipuri de interventii includ programe realizate in grup si consiliere aprofundata. Pe langa acestea, intervine si sfatul medical care ar putea influenta un numar mai mare de fumatori.

Sfatul medical, „interventia scurtă” în fumat

Sfatul de a renunta, facilitarea materialelor antifumat, prezentarea riscurilor personalizate pe istoria medicala a individului si a familiei si obligativitatea unei reveneri au condus la scaderea numarului de fumatori. Acest sfat de scurta durata presupune 20 de minute de consultatie cu posibilitatea unei reveniri la control si s-a  dovedit eficient in randul pacientilor. Principiile AHRQ din 2000 a pus accentul pe aceasta ingrijire medicala prin intermediul celor „5 A”:

• Ask: identificarea sistematica a fumatorilor la fiecare vizita medicala
• Advise: sfatuirea pacientilor de a renunta la fumat luand in considerare istoria medicala a individului si a familiei
• Assess: determinarea dorintei de a renunta la fumat a pacientului
• Assist: determinarea nivelului de cooperare, asistarea in procesul de renuntare, interventii motivationale, asigurarea efectelor benefice pe termen lung
• Arrange: programarea unei ulterioare consultatii

Accentuarea interventiilor medicale

         Desi sfatul medical a fost gasit util, adaugarea consilierii in grup a crescut sansele de renuntare. Pe parcursul a 10 ani, s-a constatat reducerea la jumatate de fumatori in grupurile care beneficiau si de consiliere fata de cei care au primit numai sfatul medical. Dintre procedeele care s-au dovedit folositoare au fost: casete cu modalitati de renuntare, telefoane de verificare, materiale de autoajutorare, posibilitatea pacientului de a se ajuta singur sau de a beneficia de consiliere in grup etc.

Interventii intensive

         In 1992, Liechtenstein si Glasgow au aratat ca interventiile de cost redus, cu abordare a unei mari populatii de oameni a fost de succes in comparatie cu interventiile intensive aplicate pe un numar redus d epersoane. Totusi, exista o categorie de fumatori „cronici” care sufera de depresie si dificultate de a renunta. Aceste tipuri de interventii ar putea fi de folos in cazuri dificile sau cu risc crescut.

Clinici cu grupuri pentru renuntarea la fumat

Aceste grupuri functioneaza pe principiile comportamentale mentionate anterior. Luate ca parti efectul lor este minim, dar considerate ca un tot unitar pot avea un efect apreciabil. De asemenea, s-a observat ca interventiile in grup nu sunt cu nimic diferite de consilierea individuala atata timp cat ambele beneficiaza de acelasi set  de principii. Eficienta acestora este atestata de prezenta lor in spitale, la locurile de munca etc.

Programe care implica depresia si renuntarea la fumat

         Diferite studii au evaluat adaugarea la aceste interventii de componente care tintesc depresia sau starea de proata dispozitie. Completarea grupurilor pentru renuntarea la fumat cu substituenti de nicotina si cu terapie cognitiv-comportamentala a crescut rata de succes in randul celor care au suferit depresii majore. Similar, adaugarea materialelor de autoajutorare cum ar fi pachetele de „controlare a dispozitiei”(casete cu muzica relaxanta, activitati interesante, un tabel pentru monitorizarea dispozitiei) a fost foarte folositor pentru cei cu episoade depresive majore. Adaugarea procedurilor cognitiv-comportamentale pentru alcoolism a fost de asemenea eficienta.

Renuntarea la fumat printre persoanele cu boli serioase si cronice

          Rata de renuntare la fumat variaza in randul pacientilor in concordanta cu tipul de boala cronica de care sufera si modul in care renuntarea la fumat le-ar putea creste considerabil calitatea vietii. Astfel s-au observat rate de renuntare mari in randul pacientilor care au suferit un infarct miocardic si pentru care abstinenta de la fumat le-ar putea schimba viata. In randul celor care sufera de boli pulmonare obstructive cronice ratele au fost mici datorita faptului ca renuntarea le-ar ameliora conditia medicala dar nu ar avea un impact major.

Printre pacientii cu cancer dezvoltat din cauza fumatului, 40% dintre acestia au renuntat la fumat cel putin pentru 2 ani dupa operatie gradul I. Desi pare prea tarziu de a renunta la fumat dupa ce deja s-a instalat cancerul, renuntarea dupa diagnostic poate creste rata de supravietuire considerabil, reducand riscul de dezvoltare a unor cancere aditionale, aparitiei de boli legate de fumat, cresterea raspunsului la chimioterapie, reducerea  efectelor adverse ale chimioterapiei si radioterapiei.

Ca si in situatiile mentionate anterior, mijloacele de ajutorare cum ar fi materialele printate, casetele inregistrate, guma cu nicotina si telefoanele date ulterior pentru verificare au crescut considerabil rata de abstinenta la 12 luni dupa externare.

Desi renuntarea la fumat printre cei suferind de diabet a fost foarte putin cercetata, cresterea riscului de boli cardiovasculare datorate combinarii fumatului cu diabetul face ca acest grup de pacienti sa fie prioritar. Si totusi prevalenta renuntarii la fumat nu este deloc multumitoare. Exista de asemenea griji legate de obezitate si depresie in grupul pacientilor cu diabet.

Reducerea efectelor care atenteaza la sanatate (harm reduction): O alternativa la renuntare la fumat

         Harm reduction este un termen doar aparut in controlul antifumat. Acest fenomen presupune inlocuirea tigarilor cu produse pe baza de nicotina mult mai sigure, aceasta alternativa fiind una de bun simt atunci cand renuntarea la fumat este putin probabila.  Totusi aceasta tema este destul de controversata. Pe langa riscurile neprevazute care apar la produsele cu nicotina, ingrijorarea este legata de posibilitatea ca unii fumatori sa  concluda ca este sigur sa fumeze pana cand dezvolta stadii timpurii de boala, dupa care sa treaca la surse alternative de nicotina, o idee pe care companiile de tutun ar putea sa o incurajeze.

Sintetizarea si individualizarea tratamentului intensiv

         Luand in calcul mai multi factori putem sintetiza tipul de terapie pe mai multe grupuri de oameni:

Interventii intensive

O privire de ansamblu: Avantaje, Costuri, Finalitate

Ca o rezumare a acestui capitol, putem sustine ca renuntarea la fumat creste cu atat mai mult cu cat procedeele folosite sunt mai multe si intensive. De altfel varietatea in tratament este folosita si in alte situatii care ameninta sanatatea.

In ceea ce priveste fumatul un singur procedeu nu este niciodata productiv. Unii pot raspunde mai bine la inlocuitori ai nicotinei, altii la grupuri de consiliere, la materiale de autoajutorare etc. In literatura de specialitate aceasta situatie poarta denumirea de echifinalitate-  cu alte cuvinte. Diferite procedee sau programe care urmeaza cai diferite pentru a indeplini acelasi scop.

Programele pentru renuntarea la fumat pot varia de la mai putin sau mai costisitor , intensiv. Interventiile scurte sunt utile pentru cei care inca nu au luat o decizie. Conform Principiilor AHRQ toti cei care ezita sa renunte trebuie sa primeasca acest tip de interventie de la medicul lor. Altii au nevoie de interventii intensive mai laes dupa ce au incercat sa renunte si au esuat. Asadar, fiecare program ar trebui personalizat pe pacient tinand cont de nivelul de dependenta si de alti factori.

Concluzii

Fumatul este un paradox. Pare un comportament simplu, dar pe parcursul capitolului am observat cum influentele asupra acestui viciu variaza de la dependenta creierului pentru nicotina pana la interesul marilor companii producatoare de tutun. De aceea, procedeele abordate sunt atat de variate: mass media, campanii antifumat, schimbarea politicii de la locurile de munca, imbunatatiri ale tratamentului, restrictii privind reclamele profumat etc.

Acest tip de component pe cat de agresiv pe atat de eficient a scazut numarul decesurilor relationate cu boili cardiovasculare considerabil. De exemplu in California s-a pus accent pe reclame bine finantate si bine realizate care au contracarat publicitatea facuta tigarilor, pe cresterea taxelor tigarilor, pe programe si campanii care au tintit marea majoritate a tinerilor, toate coordonate prin intermediul legaturilor realizate prin comunitati.

In cadrul acestor tipuri de programe s-a obervat importanta restrictiilor asupra vanzarilor de tigari. In Massachusetts, de exemplu, s-a observat numarul scazut de adolescenti care fumai in localitatile cu importante restrictii de vanzare a tigarilor. Cu atat mai mult, numarul de adolecenti care fumeaza inainte de varsta de 13 ani a scazut considerabil.

Asa cum restrictiile cresc pe teritoriul USA, asociatiile care se ocupa de aceste programe privesc si inafara tarii, incercand sa promoveze aceste idei si in alte tari. Ei propun tarilor sa restrictioneze intrarea tigarilor in tara, sa restrictioneze sponsorizarea si publicitatea tutunului, sa intareasca legislatia pentru a impiedica introducerea ilegala a tigarilor in tara.

Rezumand ideile din acest articol, putem afirma ca in Statele Unite, din anul 1964 cand fumatul avea o pondere de 42% conform Surgeon General’s Report, si pana in anul 2001 cand a ajuns la 23% din populatie, s-a realizat un considerabil succes al sanatatii publice americane. Ca model al psihologiei sanatatii, studiile asupra fumatului au aratat nenumaratele mijloace prin care se poate renunta la fumat si modalitatea in care s-au aplicat, punand capat influentelor marilor companii producatoate de tigari si campaniilor profumat.

• Despre
• Ultimele Postari

Vino cu mine

Daniel Ganea

Medic la ConsultatiiLaDomiciliu.ro

"Prin site-ul ConsultatiiLaDomiciliu.ro vreau să fiu mai aproape de pacienții mei."  
Dr. Daniel Ganea este "Doctorul tău", Medic Specialist Medic de familie, medic rezident cardiologie, cu Competență în Ecografie și a scris numeroase articole pentru pacienți.
A început cariera ca medic specialist în 2009 în Urgență, a lucrat și pe Ambulanță, aflând ce-și doresc de la medic pacienții care solicită online consultații medicale cu medic specialist la domiciliu. Astfel a aparut ConsultatiiLaDomiciliu.ro

Programează consultație
"Cine te poate sfatui mai bine decat medicul, specialist in domeniul lui?"

Vino cu mine

Ultimele postari ale lui Daniel Ganea (vezi toate)

• Ai deficit de iod si nici nu stii – cu Dr. David Brownstein - octombrie 4, 2024
• Vaccinarea covid, circuitul banilor la Bruxelle si unde incepe crima - octombrie 2, 2024
• Micro-Nano plasticele si riscul din ce in ce mai vizibil pentru inima si vase - septembrie 30, 2024