Interpretare rezultate hematologie, HEMOLEUCOGRAMA completă

Interpretare rezultate hematologie, HEMOLEUCOGRAMA completă

Timp de citire estimat: 6 minut(e)

Hemoleucograma sau hemograma face parte din analizele uzuale la domiciliu pe care fiecare persoana ar trebui sa si le faca cel putin o data pe an.

Hemograma sau hemoleucograma completă constă în analiza elementelor celulare din sânge venos: hematii (eritrocite sau globule roșii), limfocite, plachete (sau trombocite) și leucocitele (globulele albe). Pe o hemoleucogramă (prescurtat HLG) veți găsi prescurtările fiind însă în limba engleză:

  • numărul de eritrocite (RBC, red blood cells)
  • hemoglobina (Hb)
  • hematocritul (HT sau Htc)
  • indicii eritrocitari: VEM – volumul eritrocitar mediu (MCV), hemoglobina eritrocitară medie (HEM), concentrația medie a hemoglobinei eritrocitare (CHEM), lărgimea distribuției eritrocitare (RDW) care ne arată „dinamica trupelor”
  • numărul de trombocte (PLT=platelets count) și volumul trombocitar mediu (MPV)
  • numărul de leucocite (WBC=white blood cells)
  • formula leucocitară: exprimată sub formă numerică și procentuală – NE (neutrofile), EO (eozinofile), BA (bazofile), MO (monocite) și LY (limfocite) ne dă mai multe detalii despre „dinamica trupelor” cum am numit-o eu.

În mod normal, orice hemogramă ar trebui însoțită și de un frotiu de sânge periferic, care presupune analiza la microscop a elementelor celulare ale sângelui, însă în zilele noastre acesta este de obicei efectuat în clinicile de hematologie, deoarece acolo sunt oamenii specializați și cu experiență în recunoașterea problemelor la nivel celular. Hemoleucograma completă este o analiză uzuală și la copil, însă pentru pediatrie există alte valori normale, pentru fiecare interval de vârstă.

Ca orice altă analiză medicală la domiciliu, interpretarea hemogramei trebuie făcută doar în contextul clinic al pacientului respectiv și nu solicitând “citirea” ei online sau compararea unui rezultat în raport cu valoarea normală afișată. În continuare voi prezenta și un algoritm de interpretare corectă a hemoleucogramei și cele mai frecvente cauze de modificări ale parametrilor acesteia.

Numărul de eritrocite (RBC) are valori normale de 4.5-6 milioane/mm3 la bărbați și 4-5.5 milioane/mm3 la femei. Ea reflectă capacitatea de transport a hemoglobinei și deci a gazelor respiratorii (oxigen și dioxid de carcon).

Creșterea numărului de eritrocite poartă numele de poliglobulie (sau eritrocitoză) și se poate întâlni fiziologic la persoanele care trăiesc la altitudini mari, în sarcină, la nou-născuți și la sportivii de performanță sau patologic în policitemia vera, policitemia secundară (ex. la pacienții cu BPOC cu predominanța bronșitei), boli cardiace congenitale, fibroză pulmonară, cord pulmonar cronic, deshidratare (hemoconcentrare), afecțiuni renale (stenoză de arteră renală care produce hipoxie, stimulând secreția exagerată a hormonului eritropoetină, unele tumori renale), tratament cu cortizon, steroizi anabolizanți sau alte substanțe dopante.

Scăderea numărului de eritrocite se numește anemie, și poate apărea din diferite cauze – pierderi de sânge oculte sau manifeste (hemoragii digestive, urinare, genitale, gingivale, nazale), deficit de fier (anemie feriprivă), deficit de vitamina B12 sau acid folic (anemia megalobastică cu forma ei particulară anemia pernicioasă Biermer), deficit de piridoxină (anemia sideroblastică), hemoglobinopatii cantitative (talasemia) sau calitative (siclemia), enzimopatii (deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenază sau piruvat-kinază), membranopatii (sferocitoză), procese autoimune (anemii hemolitice autoimune) sau infecțioase (anemii hemolitice infecțioase), boli cronice (anemie de boală cronică), insuficiență renală cronică (datorită scăderii secreției de eritropoetină), intoxicații (cu plumb sau alte metale grele), medicamente sau afecțiuni hematologice (leucemie, mielom multiplu, afectarea măduvei hematogene – boli infiltrative, iradiere, tumori). Odată confirmată anemia pa baza scăderii numărului de eritrocite, a hemoglobinei și hematocritului, diagnosticul cauzei se face cu ajutorul indicilor eritrocitari și al aspectului frotiului de sânge.

Hematocritul (HT) reprezintă exprimarea procentuală a volumului globulelor roșii în raport cu volumul sanguin (adică ce proporție din volumul de sânge este reprezentată de elementele celulare). Valorile normale sunt 42-52% la bărbați și 37-47% hematocrit la femei. De obicei, valoarea hematocritului este de 3 ori concentrația hemoglobinei. Valori crescute ale hematocritului sunt întâlnite în policitemie, arsuri grave, deshidratare (pierderi hidrice prin vărsături, diaree, transpirații profuze, febră) și hipoxie cronică (fumători, altitudine mare, cardiopatii congenitale) iar valori scăzute în anemii de diferite cauze (feriprivă, hemolitică, megaloblastică, din boli cronice, prin afectarea măduvei hematogene) și stări de hiperhidratare (hemodiluție). În cazul unei anemii prin hemoragie, hematocritul nu reflectă severitatea sângerării în primele ore după evenimentul hemoragic deoarece poate fi normal prin eliberarea în circulație a unor hematii tinere de către măduva hematogenă (dar a căror funcție de transport nu este încă matură). Numărul de eritrocite, hemoglobina și hematocritul pot avea valori la limita inferioară a normalului la femeile aflate la menstruație (datorită sângerării menstruale).

Volumul eritrocitar mediu (VEM, MCV) este indicele eritrocitar care face diferența între anemiile microcitare (cu volum mic), normocitare (cu volum normal) și cele macrocitare (cu volum mare). Valorile normale sunt de 80-94 fL (µm3). La analiza morfologică pe frotiu, eritrocitele normale au un diametru mediu de 7-8 µm: cele cu dimensiuni mici (microcite) corespund unui VEM scăzut, iar cele cu dimensiuni mari (macrocite, până în 12 µm, sau megalocite, peste 12 mm) corespund unui VEM crescut. O valoare crescută a VEM poate apărea și în consumul cronic de alcool, hipotiroidism sau în anemiile hemolitice (datorită prezenței reticulocitelor, care au volum mai mare decât hematiile mature).

Hemoglobina eritrocitară medie (HEM, MCH) și concentrația medie a hemoglobinei eritrocitare (CHEM, MCHC) sunt parametri eritrocitari utili în diagnosticul diferențial al cauzei anemiei. Valorile normale sunt de 27-33 pg pentru HEM și de 32-36% pentru CHEM. Valori scăzute ale CHEM (hipocromie) sunt întâlnite în anemiile microcitare, valori normale (normocromie) în anemiile macrocitare (datorită volumului mare al hematiilor, deși cantitatea de hemoglobină = HEM este crescută, concentrația rămâne normală) și valori crescute (hipercromie) în sferocitoza ereditară, siclemie și HbC. Valori scăzute ale HEM apar în anemiile hipocrome microcitare.

Lărgimea distribuției eritrocitare (RDW) are valori normale între 11.5-14.5%. Valori crescute ale RDW caracterizează anizocitoza (eritrocite de dimensiuni variabile). În anemia macrocitară RDW este normal, pe când în cea microcitară prin deficit de fier RDW este crescut. În cazul unei hemograme cu hematocrit scăzut și VEM scăzut, un RDW crescut sugerează o anemie cronică (ex. eritropoeză scăzută prin deficit de fier), pe când un RDW normal pledează pentru o pierdere acută de sânge (ex. prin hemoragie).

Numărul de trombocite (PLT) oferă informații cu privire la hemostaza primară, cea în care se formează dopul fibrino-plachetar. Valorile normale ale trombocitelor sunt cuprinse între 150.000 și 400.000/mm3.

Valori scăzute ale trombocitelor (trombocitopenie) sunt asociate cu risc hemoragic și apar în hipersplenism (asociat frecvent cirozei hepatice), în diferitele tipuri de purpură, uremie, consum cronic de alcool, trombocitopatii, boala Gaucher, infecții virale, hemoglobinuria paroxistică nocturnă, sindrom HELLP, reacții transfuzionale, boli autoimune sau ale măduvei hematoformatoare, precum și după anumite medicamente (heparină).

Valori crescute ale trombocitelor (trombocitoză) pot apare în boli infecțioase sau inflamatorii, boli reumatice, post-hemoragic, post-operator, după splenectomie (în primele 2 luni) sau ca fenomen paraneoplazic în cancere; valori foarte mult crescute (trombocitemie, peste 1 milion/mm3) apar în sindroamele mieloproliferative și sunt asociate cu risc crescut de evenimente trombotice datorită formării de cheaguri în microcirculație.

Volumul trombocitar mediu (MPV) are valoarea normală de 7.5-11.5 fL și oferă informații cu privire la producția și distrucția plachetelor: valori crescute apar atunci când există o distrugere crescută a trombocitelor (purpura trombocitopenică imună, boli mieloproliferative, sindrom Bernard-Soulier), iar valori scăzute se întâlnesc atunci când există o producție scăzută de plachete (anemie aplastică).

.

.

Recoltare analize la domiciliu

Recoltare analize la domiciliu Bucuresti Sector si Ilfov
.

.

LEUCOGRAMA – numărul si tipul de celule albe

Numărul de leucocite (WBC) și formula leucocitară sunt utile în diagnosticul infecțiilor (bacteriene, virale, parazitare), a bolilor alergice, mieloproliferative și limfoproliferative. Valorile normale sunt de 4.000-8.000 leucocite/mm3 (până la 10.000/mm3 la copii și 15.000/mm3 în sarcină), cu următoarea formulă leucocitară: neutrofile 55-70%, eozinofile 1-6%, bazofile 1%, limfocite 20-45%, monocite 2-8%. La menstruație, femeile pot avea valori ușor crescute ale leucocitelor.

Valori crescute ale leucocitelor (leucocitoză) apar în infecții bacteriene, boli inflamatorii acute (inclusiv infarct), după tratament cu preparate cortizonice, stress fizic sau emoțional, traumatisme, în leucemie, reacții post-transfuzionale sau atacuri de gută. Clasic, infecțiile bacteriene evoluează cu leucocitoză și neutrofilie, iar cele virale cu valori normale sau scăzute ale leucocitelor și limfocitoză.

Valori scăzute ale leucocitelor (leucopenie) apar in infecții virale, infecții grave (septicemie), colagenoze (lupus eritematos sistemic), hepatită, în boli ale măduvei hematopoetice, după tratamente citostatice/imunosupresoare sau după iradiere.

Iată și cele mai frecvente modificări ale formulei leucocitare:

  • creșterea numărului de celule albe neutrofile (neutrofilie) – apare în infecțiile bacteriene, boli neoplazice, boli mieloproliferative
  • scăderea numărului de globule albe neutrofile (neutropenie) – apare în stări de imunodepresie (infecție HIV-SIDA, tratament citostatic sau imunosupresoare, boala granulomatoasă cronică) și în bolile infecțioase cronice (scădere relativă, prin creșterea celorlalte tipuri de leucocite)
  • creșterea numărului de eozinofile (eozinofilie) – boli parazitare, boli alergice, astm bronșic, ateroembolism, leziuni cutanate extinse
  • creșterea numărului de bazofile (bazofilie) – boli alergice, boli mieloproliferative (leucemii, limfoame)
  • creșterea numărului de limfocite (limfocitoză) – infecții virale, tuse convulsivă, tuberculoză, sifilis, boli limfoproliferative (leucemie limfocitară cronică)
  • scăderea numărului de limfocite (limfopenie) – sindrom Cushing, tratamente cortizonice, uremie, boala Hodgkin
  • creșterea numărului de monocite (monocitoza) – însoțește adesea limfocitoza în infecțiile virale, colita ulcerativă, boala Crohn, tuberculoză, malarie

În interpretarea rezultatelor formulei leucocitare este important de analizat atât valoarea absolută (număr de celule/mmc) cât și valoarea relativă (% din numărul total de leucocite).

Așadar, hemoleucograma poate aduce informații cu privire la volemie (în caz de deshidratare, pierderi de sânge), anemii carențiale, infecții, alergii, boli ale măduvei hematogene sau tulburări ale distrugerii celulelor sanguine. Este o analiză relativ ieftină care ne poate oferi multe informații despre starea de sănătate a unei persoane.

Vino cu mine

Daniel Ganea

"Prin site-ul ConsultatiiLaDomiciliu.ro vreau să fiu mai aproape de pacienții mei."  
Dr. Daniel Ganea este "Doctorul tău", Medic Specialist Medic de familie, medic rezident cardiologie, cu Competență în Ecografie și a scris numeroase articole pentru pacienți.
A început cariera ca medic specialist în 2009 în Urgență, a lucrat și pe Ambulanță, aflând ce-și doresc de la medic pacienții care solicită online consultații medicale cu medic specialist la domiciliu. Astfel a aparut ConsultatiiLaDomiciliu.ro

Programează consultație

"Cine te poate sfatui mai bine decat medicul, specialist in domeniul lui?"

Vino cu mine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.