Micro-Nano plasticele si riscul din ce in ce mai vizibil pentru inima si vase

Micro-Nano plasticele si riscul din ce in ce mai vizibil pentru inima si vase

Abia recent au inceput sa apara idei in presa ca micile particule de plastic rupte din nenumaratele produse pe care le consumam si pe care apoi le deversam in mediul inconjurator au un rol nu numai in afectarea florei si faunei marine, dar si asupra omului. Ele ajung in sistemul circulator si de acolo in tot organismul – arata studii recente ale tesuturilor umane.

Dovezile emergente indică faptul că expunerile la substanțe chimice din mediu sunt factorii ignorați ai bolilor cardiovasculare (CVD). Dovezi recente sugerează că particulele de micro și nanoplastice (MNP) derivate în mare parte din degradarea chimică sau mecanică a materialelor plastice ar putea reprezenta un nou factor de risc de boli cardiovasculare (BCV).

Datele experimentale din modelele preclinice sugerează că MNP-urile pot stimula stresul oxidativ, agregarea trombocitelor, senescența celulară și răspunsurile inflamatorii în celulele endoteliale și imune, promovând în același timp o serie de modificări cardiovasculare și metabolice care pot duce la boli premature și moarte.

La om, MNP-uri derivate din diferite materiale plastice, inclusiv polietilenă și clorură de polivinil, au fost detectate în plăci de ateroscleroză și alte țesuturi cardiovasculare, inclusiv pericardie, țesuturi adipoase epicardice, țesuturi adipoase pericardice, miocardie și apendicele atriale stângi.

MNP-urile au niveluri măsurabile în trombi și par să se acumuleze de preferință în zonele de leziuni vasculare. Prezența lor în plăcile carotide este asociată cu o incidență crescută ulterioară a evenimentelor cardiovasculare. Pentru a investiga în continuare posibilul rol cauzal al MNP în BCV, studiile viitoare ar trebui să se concentreze pe cohorte mari, prospective, care să evalueze expunerea indivizilor la poluarea legată de plastic, posibilele căi de absorbție, existența unei limite de siguranță presupuse, corespondența dintre expunere. Si acumularea în țesuturi, timpul dintre acumulare și dezvoltarea BCV și mecanismele patofiziologice instigate de concentrațiile pertinente de MNP.

Datele din astfel de studii ar permite proiectarea de strategii preventive, sau chiar terapeutice. Între timp, dovezile existente sugerează că reducerea producției și utilizării plasticului va produce beneficii pentru mediu și pentru sănătatea umană. Acest obiectiv ar putea fi atins prin Tratatul Global al Plasticului al ONU, care este în prezent în negocieri.

 

Daniel Ganea
Vino cu mine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

twenty − eleven =

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ConsultatiiLaDomiciliu.ro
Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com