Pledoarie pentru alimentatia naturala la san a sugarului

Pledoarie pentru alimentatia naturala la san a sugarului

Timp de citire estimat: 6 minut(e)

.
Continuare:
.
Glucidele laptelui matern în mare parte sunt reprezentate prin lactoză. Din punct de vedere cantitativ în laptele matern sunt mai multe glucide decît în laptele de vaci şi cel adaptat din comert, diferind şi calitatea glucidelor în tipurile de lapte enumerate. Laptele matern în afară de lactoză, care este preponderent de tip beta (favorizand activitatea florei bacteriene fiziologice intestinale), mai conţine o cantitate mică de galactoză, fructoză şi oligozaharide. Laptele de vaci este mai sărac în glucide, iar lactoza este majoritar de tip alfa.

 Glucidele laptelui matern sunt reprezentate de lactoză, care acoperă 40% din caloriile furnizate și care se digerează/asimilează ușor (>90%) în intestinul subțire
 Lactoza neasimilată a laptelui matern ajunge în intestinul gros, unde sub acțiunea bacteriilor se fermentează și se transformă în acizi grași cu lanțuri scurte și acid lactic – compuși, care, la rândul lor se asimilează, contribuind la acumularea de energie
 O altă acţiune benefică este micșorarea valorii PH-ului intestinal şi îmbunătățirea absorbției Calciului
 Lactoza laptelui matern favorizează creșterea lactobacililor și ai celorlalți reprezentanți ai microbiocenozei normale a intestinului, care-l apără pe sugar de gastroenterită
 În timpul infecției intestinale la copiii, alimentați cu lapte-praf, uneori se dezvoltă intoleranța de lactoză, ca rezultat al afectării epiteliului și scăderii activității lactazei, ceea ce impune necesitatea administrării formulelor speciale, fără lactoză
 Copii, alimentați natural, își mențin toleranța față de conținutul sporit de lactoză din laptele matern, de aceea trebuie să fie alimentați în continuare natural
 Laptele matern conţine cantităţi semnificative de oligozaharide
 Acestea deţin un rol important în asigurarea protecţiei de virusuri, bacterii şi toxinele acestora, contribuind totodată la menţinerea echilibrului microbiocenozei intestinale, prin favorizarea microflorei intestinului gros, inclusiv a tulpinilor cu proprietăţi probiotice (în special bacteriile Bifidum).

Mineralele după conţinut diferă mult, dacă e să comparăm laptele matern cu alte tipuri de lapte, în special laptele de vaci . Mai cuseamă asta se referă la cantitatea comparativ exagerată de sodiu, potasiu, calciu şi fosfor în laptele de vaci. Acest fapt determinnă o suprasolicitare osmotică renală a sugarului, sistemul lui reno-urinar nefiind încă suficient de matur pentru un efort atat de mare pentru a le elimina. Celelalte substanţe minerale, chiar dacă sunt în cantităţi acceptabile în laptele de vaca nu au biodisponibilitate suficient de bună, deci fiind ineficiente alimentar, în primul rînd fier şi zinc.

Vitaminele laptelui matern , de regulă, corespund necesităţilor copilului, dar depind şi
de regimul alimentar al mamei. Oricum laptele matern este întotdeauna adecvat după
conţinutul de vitamine, spre deosebire de laptele de vaci, care, după prelucrarea termică,
este practic lipsit şi de puţinul ce-l conţinea.
 Deși femeile cu un statut nutrițional scăzut pot să producă lapte în cantități
suficiente și de o calitate satisfăcătoare pentru dezvoltarea copilului sugar,
conținutul optim al micro-nutrienților în lapte și, respectiv conținutul optim al
acestora în organismul copilului este într-o oarecare măsură dependent
nutriția mamei
 Pentru a identifica riscul de carență a microelementelor nutritive la copil sau mamă, precum și influența adaosurilor nutritive asupra componenței laptelui matern și intervențiilor necesare, este util de a diviza microelementelor nutritive din laptele matern în două grupe:

microelemente nutritive in laptele matern

(click pentru a mari)

Factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman

 Imunoglobiline A-secretoare (SIgA) active anti-E. coli, C. tetani, K. pneumoniae, Salmonela, Shigela, Streptococcus, S. pneumoniae, C. tetani, H.Influenzae, V.Holerae, Campilobacteria, Candida albicans.
 Anticorpii antivirus: rota-, RS-, polio-, entero-, citomegalovirus, HIV, rubeola, herpes.
 SIgA anti- G. Lamlia, E. Histolytica, S.mansoni.
 Immunoglobuline G,A,M,D.
 Lizozimul (enzimă antibacteriană ce duce la liza peretelui celular)
 Lactoferina (concurează cu bacteriile pentru fier)
 Interleukina-6
 Limfocite T-,B-
 Interferonii ( agrnţi antivirali)
 Macrofagi (fagocitează bacterii)
 Complement C3, C4
 Factori nespecifici antistafilococici( lipide ce posedă acţiune antistafilocociă)
 Factorul Bifidum (stimulează bacteriile bifidum, acido-lactice din intestin)
 Factori biochimici (lipide, glucide)
 Ribonucleaza ( agent antiviral)
 Inhibitorii proteazelor
 Proteinele ce leagă vitamina B 12 şi folaţii
 Factorul antilambliozic(lipide ce posedăacţiune antilambliozică)
 Oligozaharide (inhibitori de alipire a bacteriilor de epiteliu).

 

 

Dr.Daniel Ganea

Medicina de familie, Cardiologie

București și județul Ilfov

Competență Ecografie la domiciliu

Vino cu mine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

 Do NOT follow this link or you will be banned from the site!