Spirometrie la domiciliu

Spirometria masoara volumele si debitele pulmonare, atat la pacientul cardiopulmonar cat si la omul sanatos, in vederea evaluarii performantelor sportive de exemplu, sau a capacitatii de munca in anumite domenii.
Spirometria este o explorare functionala respiratorie (alaturi de alte examene paraclinice menite sa evalueze functia cardio-respiratorie).

Indicatiile Spirometriei: este utilizata pentru diagnosticarea si stadializarea unor afectiuni cronice ale arborelui bronsic si ale plamanului (ex: astm, bronhopneumopatie cronica obstructiva, pneumopatie interstitiala, emfizem pulmonar), pentru a evalua gravitatea lor si pentru a le urmari evolutia.

Tehnica examinarii

In diagnosticul şi evaluarea astmului bronsic, la măsurătorile spirometrice sunt relevante:

Capacitatea vitală forţată (FVC pe buletinul spirometric), ce exprimă maximum de aer ce poate fi inspirat şi expirat;

Volumul expirator forţat (FEV-1 pe buletinul spirometric), ce este maximum de aer ce poate fi expirat într-o secundă.

Medicul va compara aceste două valori între ele şi faţă de valorile ideale pentru vârstă trasate pe o curba, conform nomogramei pentru înălţime, sex, rasă, in urma analizei acestor valori putand preciza dacă există obstrucţie a căilor respiratorii. Pentru diagnosticul spirometric al reactivitatii bronhice, se va da pacientului să inhaleze o substanţă bronhodilatatoare şi după circa 15-30 minute se va repeta măsurătoarea. Dacă valorile obtinute la cea de-a doua masuratoare sunt mult imbunatatote, diagnosticul de astm bronsic este foarte probabil.
Chiar dacă valorile spirometrice sunt normale, pe principiul general ca in medicina analiza pozitiva confirma, cea negativa nu infirma, nu se exclude diagnosticul de astm! În acest caz vor fi necesare monitorizare si teste suplimentare.

Acurateţea unui test spirometric depinde fundamental de complianta/colaborarea pacientului, daca înţelege şi daca cooperează pacientul în timpul procedurilor.
Spirometria se efectuează de obicei în cabinetul medical şi iata tehnica pentru măsurarea debitului expirator de vârf:

iniţial pacientul respiră normal prin aparat (inspiră şi expiră);

se cere apoi un inspir lent şi maximal urmat de un expir lent şi maximal;

apoi se cere un inspir profund urmat de expir puternic şi cât mai rapid.

Spirometria dureaza de obicei cateva minute, pana la cateva zeci de minute, in functie de complianta pacientului, de numarul si de calitatea masuratorilor. Subiectul este asezat pe scaun cu nasul obstruat, fie cu degetele, fie cu o clema speciala de unica intrebuintare. El ia in gura prinzand cu buzele etans un ambou de unica intrebuintare din carton, legat direct sau printr-un tub flexibil la un aparat de masura, spirometrul. De obicei acest aparat este legat la un computer pentru analiza si tiparirea ulterioara a rezultatelor masuratorii. Pacientul este indrumat sa respire mai intai normal, apoi sa inspire si sa expire pana la ultima suflare. Volumele de aer continute in plamanii sai la diferite momente ale respiratiei sunt astfel masurate, fiind corelate cu debitele de aer inspirate sau expirate pentru a trasa un grafic numit curba debit-volum; mai este, de asemenea, posibil sa se masoare capacitatea vitala fortata (volumul total de aer expirat dupa o inspiratie profunda), precum si VEMS, adica volumul expirator maxim pe secunda (volumul de aer expirat in cursul primei secunde de expiratie fortata, care urmeaza unei inspiratii profunde). In unele situatii, adaugarea la spirometru a unui circuit complementar care utilizeaza heliul permite sa se calculeze capacitatea pulmonara totala (volumul maxim pe care il pot contine plamanii).

Rezultate – Anomaliile constatate sunt clasificate in sindromul obstructiv (debite anormal de mici), sindromul restrictiv (volume anormal de mici) si sindromul mixt (asocierea celor doua perturbatii).

Rezultatele la spirometrie sunt exprimate de obicei în procente faţă de valorile ideale ale funcţiei pulmonare calculate funcţie de sex, rasă, vârstă şi înălţime. Este foarte utilă şi reprezentarea grafică a fluctuaţiei în timp a funcţiei pulmonare a pacientului respectiv (trend de evoluţie).
Deoarece spirometria implică efort respirator (respiraţie rapidă, forţată, maximală) unii pacienţi pot experimenta după spirometrie greutate în respiraţie şi senzaţie de oboseală, care sunt însă trecătoare şi nu sunt periculoase.
Copiii sub 5 ani cooperează mai greu şi de obicei nu pot face spirometrii de calitate. În acest caz se utilizează un alt mod de măsurare a funcţiei pulmonare numit body-pletismografie.
Nu se efectuează spirometrie la pacienţii ce au suferit recent un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral, care au boli de inimă severe sau care acuză dureri toracice sau palpitaţii cu ritm rapid înainte de spirometrie.

.

.

Programeaza consultatie la domiciliu

Programează consultație

.

Despre
Ultimele Postari

Vino cu mine

Daniel Ganea

Medic la ConsultatiiLaDomiciliu.ro

"Prin site-ul ConsultatiiLaDomiciliu.ro vreau să fiu mai aproape de pacienții mei."
Dr. Daniel Ganea este "Doctorul tău", Medic Specialist Medic de familie, medic rezident cardiologie, cu Competență în Ecografie și a scris numeroase articole pentru pacienți.
A început cariera ca medic specialist în 2009 în Urgență, a lucrat și pe Ambulanță, aflând ce-și doresc de la medic pacienții care solicită online consultații medicale cu medic specialist la domiciliu. Astfel a aparut ConsultatiiLaDomiciliu.ro

Programează consultație
"Cine te poate sfatui mai bine decat medicul, specialist in domeniul lui?"

Vino cu mine

Ultimele postari ale lui Daniel Ganea (vezi toate)