GDPR infringement 2 – Stii unde ajung Datele tale prin internet?

GDPR infringement 2 – Stii unde ajung Datele tale prin internet?

Asa cum spuneam si intr-un articol din 2016 (Protectia datelor medicale in social media), in iuresul nenumaratelor conturi online, nimeni nu mai tine cont ce se intampla cu datele lui. Si au aparut deja numeroase firme care fac in mod legal profilul anonimizat (dar atribuibil) al fiecarui utilizator de internet. Adica daca inainte era nevoie de o munca sisifica ca sa te gaseasca vreo agentie de securitate/inteligence, acum e suficient sa intrebe o astfel de firma.

Cercetătorii care analizează activitatea noastră de pe internet pot să afle mai multe despre un om decât știe acel om despre el însuși

Traseul informatiei personale - Big Data

Traseul informatiei personale – Big Data

In 2017 cel mai important si cel mai periculos mod in care pot fi folosite Datele de navigare online/profilul de navigator pe internet, au fost ampaniile electorale si referendumul pentru Brexit. Organizatorii campaniilor au trimis mesaje publicitare targetate utilizatorilor de Facebook in functie de activitatea lor p-e internet, inregistrata cu fidelitate de Facebook insusi.
Diferenţa dintre campaniile electorale „de altădată” şi cele de astăzi e ca diferenţa dintre motorul cu aburi şi motorul cu reacţie, este de părere Chris Sumner, alias The Sugg Meister, specialist în cercetare comportamentală şi fondatorul unui ONG pe nume Online Privacy Foundation (OPF).

Şi asta deoarece partidele şi candidaţii folosesc aşa-numita targetare psihografică, ceea ce înseamnă formularea de mesaje personalizate pe baza datelor şi a preferinţelor pe care fiecare dintre noi le oferă gratuit pe internet.

La cea mai mare convenție din lume a hackerilor, DEF CON, care are loc anual la Las Vegas, Online Privacy Foundation a prezentat rezultatele unei cercetări care demonstrează cum pot fi folosite rețelele de socializare, în special Facebook, pentru propagandă politică și pentru influențarea rezultatelor unui scrutin electoral. Informațiile despre noi înșine pe care le postăm online fara nicio grija sunt o mină de aur pentru brokerii de putere si de informatii.

Pe la sfârșitul lui 2016 şi începutul acestui an, au apărut mai multe articole despre importanţa targetării psihografice, capabilă să influenţeze rezultatele electorale, atât în cazul Brexit, cât și în cazul alegerilor prezidențiale din SUA.

În presă au început să fie discutate mai ales cazurile a două companii, Cambridge Analytica și AggregateIQ. În februarie, compania online The Scout publica un articol în care introducea un termen pentru acest gen de strategii: Weaponized AI Propaganda Machine − dispozitiv militarizat de propagandă prin Inteligență Artificială.

Revenind la problema noastră: am decis să folosim teza „nimic de ascuns, nimic de care să te temi” ca bază pentru a examina eficienţa targetării psihografice în campaniile politice.

Ca să putem răspunde la întrebarea „Ce tactici sunt folosite fie pentru a profita de propaganda AI, fie pentru a evita folosirea lor împotriva utilizatorilor?”, ne-am gândit că e important să înțelegem un factor-cheie, care divide oamenii în climatul actual, și anume autoritarismul. Și acesta a fost punctul nostru de plecare.

Am studiat apoi ce anume din social media influențează opiniile votanților. Ce determină alegătorii să susțină sau să respingă o politică pro-supraveghere? Odată ce am înțeles care sunt diferențele dintre oameni și ce le influențează opiniile și comportamentul, am căutat să vedem cât de eficientă e targetarea pe baza personalității lor.

Am văzut că este posibil să îi grupăm pe acești oameni și să îi punem pe liste specifice pentru o viitoare targetare − în acest caz, prin publicitate pe Facebook.

 

Vezi continuarea pe pagina urmatoare.

Daniel Ganea
Vino cu mine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

7 − five =

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

 ConsultatiiLaDomiciliu.ro