Un studiu recent arata atrofia cerebrala post COVID

Un studiu recent arata atrofia cerebrala post COVID

Efectele COVID-19 asupra creierului par să se confirme, inclusiv în cazul formelor uşoare de boala COVID insotita de lipsa mirosului.

Virusul COVID-19, patrunzand in organism preponderent prin nas, înainte de a da o boală respiratorie, ar putea afecta creierul. Bulbul olfactiv este o componenta directa a creierului si se afla la doar 2mm de atmosfera terestra. Efectele neurologice ale bolii, desi suspectate încă de la începutul pandemiei, au fost confirmate de cercetări recente, inclusiv în cazul formelor uşoare de COVID-19, informează AFP dupa un comunicat al Agerpres.

Studiul stiintific publicat în revista Natura oferă cele mai solide dovezi de până în prezent

S-a observat „un impact puternic asociat SARS-Cov-2”, virusul aflat la originea pandemiei COVID-19, asupra creierului persoanelor infectate cu luni în urmă, potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature. Este vorba despre scaderea masei cerebrale in urma remiterii inflamatiei produsa de invazia virala.

Acest studiu este relevant deoarece oferă cele mai solide dovezi de până în prezent conform cărora COVID-19 are consecinţe pe termen lung asupra creierului, în special asupra „materiei cenuşii”, care include neuronii (corpul celular neuronal).

Ideea nu este nouă. A fost evocată încă de la debutul pandemiei, la începutul anului 2020, numeroşi medici observând tulburări neurologice la pacienţii cu COVID-19, mult mai accentuate decat in cazul altor viroze respiratorii, nelimitate la efectele febrei (hiperpirexismului).

De atunci, multe studii au cercetat efectele nerologice ale COVID. Unele au demonstrat că proporţia tulburărilor cognitive era mai mare la foşti pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19. Altele au observat în mod direct creierul pacienţilor şi au constatat anomalii la acest nivel, atat in faza acuta si si ulterior „vindecarii” pacientului.

Cu toate acestea, prima categorie de studii nu a putut demonstra un mecanism direct cauză-efect. În ceea ce priveşte a doua categorie de cercetări, acestea au fost efectuate pe un număr redus de pacienţi, care au suferit în general de forme severe. În unele cazuri, a fost vorba chiar de autopsii efectuate asupra pacienţilor decedaţi, cu examinarea detaliata a tesutului cerebral recoltat post-mortem. Nu se poate face in conditii de siguranta o biopsie din creierul functional al unui om viu.

Studiul publicat recent este mult mai concludent, fiind efectuat pe un număr relativ mare de persoane – câteva sute – şi a vizat starea creierului lor examinat neinvaziv prin RMN.

Când au avut COVID-19, majoritatea acestora nu au fost internaţi, avand o forma tolerabila de boala COVID. Prin urmare, această lucrare oferă o imagine asupra efectelor neurologice ale unei forme uşoare de COVID-19, deci ca si in cazul majorităţii celor infectaţi cu COVID-19.

Pentru fiecare caz studiat, studiul a dispus de un etalon (a putut compara cu datele dinainte de infectare) care datează dinainte de apariţia COVID-19. Cu ocazia unor alte studii, pacienţii fusesera supuşi cu câţiva ani înainte unor analize de imagistică la nivel cerebral (RMN), în cadrul unui demers efectuat în cadrul UK Biobank, o bază de date ce colectează de mai mulţi ani date sanitare în Marea Britanie.

Simţul mirosului are un rol central in identificarea portii de intrare si invaziei

Care sunt rezultatele studiului?

Foştii pacienţi cu COVID-19 au prezentat o micşorare generală a creierului. Infecţia cu coronavirus a avut ca rezultat, câteva luni mai târziu, o pierdere sau o leziune de 0,2% până la 2% a ţesutului cerebral comparativ cu persoanele sănătoase (in fapt aceiasi pacienti cu cateva luni si ani inainte).

„Pentru a ne face o idee cu privire la amploarea acestor efecte, le putem compara cu ceea ce se întâmplă în timpul îmbătrânirii normale: ştim că oamenii pierd în fiecare an între 0,2% şi 0,3% din substanţa cenuşie în regiunile asociate memoriei”, a explicat Gwenaëlle Douaud, cercetătoare principală care a contribuit la acest studiu.

Ar trebui, aşadar, să intrăm în panică şi să ne imaginăm un virus care atacă iremediabil neuronii? Departe de asta, iar studiul nu permite tragerea unor concluzii nici asupra mecanismelor acestor leziuni cerebrale, nici asupra ireversibilităţii lor, notează AFP.

Cercetătorii fac o observaţie crucială, dar care poate fi interpretată în mai multe moduri: după o infecţie cu COVID-19, zonele creierului cele mai afectate sunt cele asociate percepţiei mirosurilor, zone din creier care sunt atribuite functiilor arhaice de baza.

Pierderea mirosului este unul dintre cele mai frecvente simptome ale COVID-19, deoarece bulbul si nervul olfactiv fiind aproape direct expuse ca poarta de intrare, este atacat intai de virus sau, după cum sugerează un studiu recent, si de răspunsul imunitar la infecţie.

Dr Douaud formulează, aşadar, mai multe ipoteze: 1. creierul ar putea fi afectat de o inflamaţie, spre exemplu transmisă de canalul olfactiv, 2. provocată de virusul însuşi sau 3. de reacţia organismului la acesta.

Dar este posibil ca lucrurile să stea şi invers. Şi dacă pierderea mirosului este cea care afecteze creierul? „Ştim că o pierdere de durată a mirosului (…) provoacă o reducere a substanţei cenuşii în regiunile creierului asociate olfacţiei”, a notat Gwenaëlle Douaud, de la Universitatea Oxford.

Acest efect este, însă mai putin probabil, deoarece scaderea in greutate a masei cerebrale este destul de lenta iar afectarea mirosului nu dureaza de obicei mai mult de 2 ani si este relativ reversibila (am intalnit insa si cazuri cu afectare permanenta a mirosului). „Ne putem gândi că odată cu revenirea simţului mirosului, aceste anomalii cerebrale vor deveni mai puţin evidente în timp”, a conchis cercetătoarea.

Nu se discuta nimic despre brain-fog (senzatia de ceata pe creier) post COVID si despre afectarea permanenta a memoriei si intelectului la pacientii cu invazie COVID cerebrala, manifestata prin hiperpirexie (febra foarte inalta, timp indelungat), anosmie si coma. Aceasta este o lipsa a studiului si nu inteleg de ce s-a facut, in contextul in care aceste fenomene exista, sunt cunoscute, mediatizate si efectiv relevante in contextul studiului.

Daniel Ganea
Vino cu mine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 × 2 =

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ConsultatiiLaDomiciliu.ro
Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com