Utilizarea oxigenoterapiei hiperbare in Bucuresti

De multi ani, de prin anul 3 cred de la dermatologie, am inceput sa citesc despre terapia cu oxigen (si fara) hiperbara. Initial am citit ca se folosea la tratamentul unor ulcere trofice la piciorul diabetic (unde nu mai ajunge sangele sau unde nu se dreneaza) de gamba care sunt foarte greu de vindecat, nu imposibil, dar teribil de greu. Apoi am vazut ca se folosea la sportivi, pentru cresterea metabolismului, si pentru te-mai-miri-ce. Bineinteles ca am zambit amintindu-mi ca in epoca descoperirii razelor X se faceau inclusiv „pentru infrumusetare si intinerire” (in mod similar, cand Maria Slodovska Curie a descoperit radioactivitatea, se faceau inclusiv biscuiti cu material radioactiv, tot asa, „pentru intretinerea sanatatii si infrumusetare” – oh, excrocheria asta cu frumusetea moarte n-are.

In Constanta se face pentru ca acolo sunt scafandrii, iar tehnologia a fost folosita pentru decompresia de cheson (dupa scufundare la adancime mai mare de 100m din cauza presiunii azotul din sange se lichefiaza si cand iese omul la suprafata se transforma din nou in gas producand embolie), ulterior s-au observat efecte secundare benefice in privinta regenerarii celulare. Eu nu m-am bagat fiindca e destul de laborioasa competenta respectiva si eu ma ocup mai mult de cardiovascular (infarct miocardic beneficiaza de baroterapie?), nu am estimat multi musterii, plus ca investitia ar fi substantiala.

Terapia cu oxigen hiperbaric (HBOT hyperbaric oxygen therapy) este destul de controversată în medicină, în principal pentru că medicina hiperbară nu este predată in curriculum de bază în nicio școală de medicină și poate că 99% din medicii nu cunosc pe larg utilizarea sa. Accesul este controlat la noi de Societatea Romana de Baroterapie care nu tine de MInisterul Sanatatii ci e o societate academica privata, iar in mod similar in SUA de Undersea and Hyperbaric Medical Society (UHMS.org) împreună cu guvernul SUA prin Medicare, componenta beneficiilor pentru sănătate ale securității sociale. Politica oficială Medicare enumereaza atât utilizările „decontate” ale HBOT, cât și utilizările „nedecontate” (vezi HBOTdenied.com); cu toate acestea, utilizarea HBOT forțează dezvoltarea de noi capilare pentru a corecta țesutul hipoxico-ischemic (hipoxia este lipsă de oxigen și ischemia este lipsă de circulație). Deoarece corpul uman este de 85% + apă, sub presiune atmosferică crescută (hiperbară) oxigenul este difuzat prin toate celulele prin intermediul altor fluide corporale, în afară de mecanismul normal de transport al oxigenului (sânge). Odată ce țesutul hipoxico-ischemic primește oxigen, organismul răspunde la noile cereri metabolice ale țesutului hipoxico-ischemic prin creșterea de noi capilare. Odată ce circulația sanguină este restabilită, are loc vindecarea. Controversa se află în zona leziunilor cerebrale, deoarece simptomele leziunii cerebrale nu sunt rezultatul țesutului cerebral mort, ci rezultatul afectării circulației în țesutul cerebral hipoxico-ischemic.

Ne-am trezit cu toții în miez de noapte când brațul nostru a „amortit”. Nu puteam simți nimic și nici nu puteam mișca brațul decât dupa ce circulația era restabilită. Același principiu este valabil și în tratamentul leziunilor cerebrale cu HBOT. Ceea ce înseamnă acest lucru este că persoanele care suferă de accident vascular cerebral și parkinson și alzheimer și scleroza multiplă și leziunile cerebrale traumatice (TBI) suferă inutil. De fapt, puteți vedea pe hiperbaria.org înainte si după ce un pacient cu TBI aproape comatos face o recuperare completă prin HBOT. Este videoclipul principal de pe pagină. Din păcate – și în mod ironic – acest tip de recuperare este în mod activ suprimat, respins și ignorat de majoritatea neurologilor și cred că acest lucru se datorează faptului că practica lor medicală este bazată mai ales in SUA pe o anxietate ridicată a iminentelor neglijențe medicale. Utilizarea HBOT pentru leziunile cerebrale a devenit pentru prima dată o practică obișnuită în Marea Britanie atunci când pacienții cu scleroză multiplă au creat o rețea de peste 60 de facilități hiperbarice în Marea Britanie care funcționează independent de Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie (medicina socializată). Costul mediu al HBOT în Marea Britanie este de 8 USD / oră (vezi youtube.com/watch?V=Aq5e9sHJzcI&fmt=18). Costul HBOT în SUA la clinicile operate de UHMS este între 1500 și 2500 USD – pentru oxigen în valoare de 5 USD. Medicare a plătit până la 5500 de dolari în statul NY. Oficiul pentru Drepturile Civile al Departamentului de Sănătate și Servicii Umane al Statelor Unite (hhs.gov/ocr) interzice în mod specific refuzul îngrijirii medicale de către orice agenție HHS pe baza dizabilității sau diagnosticului, ceea ce face existența listei de servicii medicale „nedecontate” a Medicare ilegală dar nimănui nu-i pasă și totuși lista asta există. Lista neacoperită a serviciilor medic ale nedecontate a fost creată de UHMS în urmă cu peste 40 de ani în colaborare cu guvernul federal pentru a limita accesul populatiei la serviciile medicale scumpe. Daca doriti sa cercetati problema, un istoric al listei poate fi găsit la oxyhealth.com/images/noncovered.pdf. Ceea ce înseamnă, de asemenea că dacă Franklin Roosevelt ar avea pictat portretul astăzi și ar fi trecut de un accident vascular cerebral, nu accidentul cerebral îl va ucide, ci politica politicii propriei sale politici de securitate socială.

Unde facem baroterapie in Bucuresti?

Mai nou au aparut barocamere si in Bucuresti, la clinica de recuperare a Centrokinetic.ro
si ei in principal tot pentru „intinerire„, accelerarea metabolismului si regenerarii celulare si imbunatatirea oxigenarii folosesc camera hiperbara. E faina, ultramoderna, conditii de lux, destul de confortabila chiar si pentru cei claustrofobi, avand in vedere ca e cat un autobuz.

Atentie, terapia hiperbara nu e (inca) pentru COVID

A se face deosebire de oxigenoterapia cu debit de oxigen inalt 60l/minut (HFOT high flow oxygen therapy) utilizata in SARS COVID 2 sau COVID 19 pentru eliminarea spatiului mort (o parte din aerul din arborele respirator este inutil, doar se plimba de colo-colo diluand oxigenul care ajunge la alveole). Am intalnit aceasta terapie la Floreasca si oamenii spuneau ca a facut diferenta. E la moda, mult mai de preferat decat oxigenarea extracorporeala.

Dar utilizarea presiunii inalte (intubatie si PEEP) la un plaman afectat de leziuni endoteliale din pneumonia COVID19 a determinat la inceputul pandemiei o serie de fatalitati care puteau fi evitate. In aprilie 2020 medicii din toate colturile lumii scriau disperati pe bloguri si pe twitter si pe facebook „nu mai intubati COVID, nu mai dati presiune pozitiva, puneti pacientul pe burta”, pentru ca presiunea inalta, desi in mod normal ajuta la imbunatatirea hematozei (schimbul de gaze dintre sange si aerul respirat), in cazul endoteliului (mucoasei alveolare) deteriorat agraveaza edemul pulmonar.

Desi daca stau si ma gandesc, terapia hiperbara este TOTAL diferita fata de presiunea continua CPAP/BiPAP/APAP utilizata la pacientii intubati, deoarece presiunea in camera hiperbarica se aplica asupra intregului organism, avand efect similar unei vizite la mare, pe cand CPAP/BiPAP/APAP are mai degraba efect similar umflarii unui balon, cand se pune presiune pe peretele balonului.

Deci oxigen HFOT cu 60l/minut ar trebui sa mearga (de mers merge, dar primo non nocere – intai sa nu faci rau), fara a deteriora suplimentar peretii afectati de furtuna citochinica ai alveolelor.
Voi publica pe site cand voi gasi ceva despre terapia cu oxigen hiperbaric la pacientii gravi COVID19 cu furtuna citokinica si edem pulmonar.

CPAP e solutia pentru apneea se somn (SASO)

Apneea de somn sau sindromul de apnee in somn (ti se opreste respiratia chiar si cateva minute, si asta nu poate fi bine pentru un sistem care se presupune ca e automat) are multe cauze, dintre care cea mai frecventa este reducerea tonusului musculaturii cervicale anterioare, probabil legat si de statul ghebos pe telefon sau la calculator si mai ales de obezitate. Deci fiind o problema complexa, nu are cum sa aiba o solutie simpla, tocmai de aceea cine are SASO nu prea mai scapa de CPAP.

În studiile controlate randomizate publicate in care s-a evaluat administrarea de oxigen versus CPAP versus placebo (durata cuprinsă între 2 săptămâni și 3 luni), saturatia nocturna a oxigenului a crescut semnificativ, cea mai mică saturație medie de oxigen măsurată prin pulsoximetrie (SpO2) fiind statistic semnificativ mai mare prin administrarea de oxigen față de celelalte intervenții.

Efectele asupra tuturor celorlalți parametri, incluzând Scorul de Somnolență Epworth (ESS), tensiunea arterială și AHI au fost variabile și nu au fost semnificative statistic în general. Opt studii de cohortă, care au examinat efectele oxigenului suplimentar comparativ cu aerul în monoterapie, dar nu și cu CPAP, au relevat reduceri variabile ale SpO2 înregistrate peste noapte, cu trei studii care documentează prelungirea apneei și hipopneelor în noaptea studiului la cei care utilizează oxigen. În general, CPAP și administrarea nocturnă de oxigen au dus la ameliorări echivalente ale SpO2, dar numai CPAP a scăzut AHI (apnea-hipopnea index), tensiunea arteriala și ESS (Epworth Sleepiness Scale), criterii de evaluare a oboselii cronice in SASO). În toate studiile, oxigenul nocturn a fost administrat la o rată de 2-3 L/min.

Intr-un studiu din 2014 insa, cresterea saturatiei de oxigen la pacienții fără complicații, dar de aceasta data prin administrarea de 5lpm in loc de 2.5lpm (in opinia mea asta ar echivala cu CPAP la 8-10cm H2O) a avut ca efect reducerea valorilor nocturne ale tensiuni arteriale la pacientii utilizatori de CPAP la care li s-a inlocuit terapia CPAP cu doar oxigenoterapie nocturna cu 5lpm. Cam riscant in opinia mea, aceasta interventie avand capabilitatea/riscul de a agrava componenta centrala a apneei inerenta la pacientii suferinzi de apnne de somn. Tot pățitu-i învățat.

Poate ca mai sunt si alte elemente de luat in considrare, pe care le-am omis, tocmai avand in vedere ca problema apneei de somn e complexa.

Canulă nazală cu flux mare de oxigen în tratamentul SASO (HFOT)

Canula nazală cu debit mare (HFNC sau HFOT care se foloseste in COVID) poate fi utilă pentru furnizarea de fluxuri de gaze medicale încălzite și umidificate de până la 60L/minut, chiar și într-un sistem deschis (gură și respirație nazală combinate). HFNC furnizează oxigen folosind un mixer de aer / oxigen cu o fracție de oxigen inspirator (FIO2) stabilită între 0,21 și 1, cu o rată de până la 60 L/minut. HFNC are alte avantaje fiziologice față de diferite sisteme de livrare a oxigenului, deoarece se crede că reduce spațiul mort, oferă o FIO2 constanta și scade presiunea expiratorie finală pozitivă. În cazul OSA (apnee de somn obstructiva), se crede că este mai puțin intruziv decât CPAP și reduce obstrucția căilor respiratorii superioare prin creșterea presiunii faringiene, precum și prin reducerea reflexivă a impulsului ventilator [12]. HFNC a fost testat și raportat pentru prima dată la adulți în 2007 [12], iar la copii în 2009 [13]. Ulterior, a fost întreprins un studiu pentru a evalua eficacitatea acestuia la adulții cu accident vascular cerebral acut [14] și într-un studiu mic cu copii intoleranți la CPAP [15]. Niciunul dintre aceste studii nu a folosit altceva decât aerul (FIO2 0,21), deci nu se pot face comentarii despre îmbogățirea oxigenului în gestionarea OSA a acestor pacienți. Poate că un studiu care utilizează HFNC cu diferite setări FIO2 este o posibilitate viitoare.

Dar revenind la terapia hiperbara scu sau fara oxigen

Riscurile terapiei hiperbare – să nu credeti că e asa simplu

Oxigenoterapia hiperbară este, în general, o procedură sigură, complicațiile sunt rare, dar si acest tratament prezintă un anumit risc.

Riscurile potențiale includ:

Leziuni ale urechii medii, inclusiv scurgeri de lichid și ruperea timpanului, datorită modificărilor presiunii aerului
Miopie temporară (miopie) cauzată de modificări temporare ale lentilelor oculare
Colapsul pulmonar cauzat de modificările presiunii aerului (barotrauma)
Convulsii ca urmare a prea mult oxigen (toxicitate la oxigen) în sistemul nervos central
Scăderea glicemiei la persoanele cu diabet zaharat tratate cu insulină
În anumite circumstanțe, incendiu – datorat mediului bogat în oxigen al camerei de tratament

O parte din aceste riscuri sunt gestionate de specialist, dar e nevoie ca pacientul sa le cunoasca si sa-l ajute pe specialist (ca daca e plin de sebum pe fata sau daca se da cu crema pe maini in timp ce e in barocamera…).

Cat costa oxigenoterapia hiperbarica?

In ceea ce priveste pretul, mie mi se pare prohibitiv. Drept e ca barocamera lor e ultraperformanta, dar omul de rand nu stiu in ce masura isi permite sa plateasca 6000lei. Acum depinde ce estimezi ca o sa ti se intample cu si fara terapie – visele sunt cel mai bun produs comercial al omenirii.

Despre
Ultimele Postari

Vino cu mine

Daniel Ganea

Medic la ConsultatiiLaDomiciliu.ro

"Prin site-ul ConsultatiiLaDomiciliu.ro vreau să fiu mai aproape de pacienții mei."
Dr. Daniel Ganea este "Doctorul tău", Medic Specialist Medic de familie, medic rezident cardiologie, cu Competență în Ecografie și a scris numeroase articole pentru pacienți.
A început cariera ca medic specialist în 2009 în Urgență, a lucrat și pe Ambulanță, aflând ce-și doresc de la medic pacienții care solicită online consultații medicale cu medic specialist la domiciliu. Astfel a aparut ConsultatiiLaDomiciliu.ro

Programează consultație
"Cine te poate sfatui mai bine decat medicul, specialist in domeniul lui?"

Vino cu mine

Ultimele postari ale lui Daniel Ganea (vezi toate)